"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
UPDATE. A fost găsită a șaptea victimă carbonizată în incendiul care a izbucnit, marți dimineață, la pensiunea Ferma Dacilor din județul Prahova, sat Tohani, comuna Gura Vadului. O singură persoană mai era, miercuri dimineață, considerată dispărută, dar șansele de a fi găsită în viață sunt infime având în vedere că era cazată în unitatea cuprinsă de flăcări.
Știrea inițială. ISU Prahova a precizat că pensiunea Ferma Dacilor care a ars, în noaptea de luni spre marți, nu are autorizaţie de securitate la incendiu.
În momentul izbucnirii incendiului în pensiune se aflau 26 de persoane, între care mai mulţi minori. 18 persoane au reuşit să iasă la timp din clădire. Două dintre ele au ajuns la spital cu arsuri superficiale. Este vorba despre o mamă de 48 ani și fiul adolescent de 16 ani. Din cele opt persoane date inițial dispărute șase au fost găsite moarte până la ora redactării acestui material. Una dintre victimele decedate este un minor și se pare că ar fi vorba chiar despre unul din copiii proprietarului. De altfel, majoritatea persoanelor aflate în pensiune erau fie rude, fie prieteni apropiați ai patronului, fie angajați.
La faţa locului au fost trimise 10 autospeciale de stingere, 4 autospeciale de primă intervenție și comandă şi 7 ambulanțe. De asemenea, a fost activat Planul Roșu de intervenție, iar procurorii au deschis un dosar penal. Pensiunea fusese amendată în 2019 pentru mai multe nereguli. Proprietarul este un fost interlop celebru și temut în Bucureștiul anilor 2000. Detalii ample mai jos!
„Ferma Dacilor” era recomandată, în luna octombrie, într-o postare pe Facebook de Horia Constantinescu, controversatul șef PSD al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC) și naș al lui Andrei Năstase (fiul cel mare al infractorului Adrian Năstase), care lăuda produsele și declara că este „prieten cu proprietarul de 31 de ani”, deci inclusiv în perioada în care patronul era mare interlop și colabora până și cu mafia rusă a diamantelor africane.
Ferma Dacilor înainte de incendiu (jos):
Ziarul Incomod scrie că, pe surse, se vehiculează mai multe potențiale cauze de producere a incendiului: martorii susțineau că, în timpul nopții de duminică spre luni, în timpul petrecerii organizate la fermă, ar fi avut loc un scandal între un bărbat și o femeie, posibil cuplu. Bărbatul ar fi fost văzut spre dimineață, în bucătăria restaurantului, într-o stare foarte agitată, fiind chiar invitat de unul dintre angajați să părăsească pensiunea. Se vorbea inițial chiar și despre o răzbunare a individului, doar că această ipoteză a fost exclusă ulterior de către polițiștii aflați la fața locului. Acesta a fost identificat pe lista persoanelor dispărute și se pare că a participat chiar la operațiunea de salvare a copiilor aflați în încăperea de la mansarda cuprinsă de flăcări.
Cea de-a doua posibilă cauză a dezastrului, aparent cea mai pertinentă spun surse judiciare, este o defecțiune a centralei pe lemne. Focul a izbucnit la mansarda pensiunii și apoi s-a extins rapid la întreaga clădire construită aproape în totalitate din lemn.
O altă variantă ar fi legată de jarul aprins din vatra grătarului situat în imediata apropiere a imobilului unde funcționează restaurantul.
Activitatea infracțională a patronului Cornel Dinicu, bodyguardul de casă al pesedistului Doru Ioan Tărăcilă
Puține publicații care au scris în ultimii ani despre afacere românească de succes „Ferma Dacilor” (în zona localității Tohani de lângă orașul Mizil, județul Prahova), - poziționată, e drept, într-un cadru natural impresionant, între dealuri viticole de pe culmea cărora panorama îți taie răsuflarea -, au mai pomenit despre trecutul infracțional al proprietarului Cornel Dinicu, fost lider al unuia dintre cele mai temute clanuri de interlopi din capitală.
Conectat politic și cu relații la vârful Poliției, Dinicu a fost implicat, printre altele, într-un caz spectaculos petrecut la începutul anului 2000, „Afacerea Portbagajul”, despre care presa a continuat să scrie ani la rând, mai ales că s-a soldat cu destituirea șefului Poliției Capitalei, generalul Mircea Bot, și a unora dintre subordonații acestuia, suspectați de cârdășie și afaceri murdare cu clanurile interlope din București.
Pe scurt despre „Afacere Portbagajul”: Mihai Bucurenciu, fost spărgător de case, mort între timp, avea o discotecă și o firmă de termopane, prieten și partener de afaceri cu primarul Sectorului 6 de la acea vreme, Ion Dinuță (PNȚCD) reclamă furtul a 420.000 de dolari și a unui kilogram de bijuterii din portbagajul mașinii sale (un Mercedes). Deși furtul se produsese pe 11 ianuarie 2000, Bucurenciu l-a reclamat abia pe 17, afirmând că făcuse, între timp, o „investigație” pe cont propriu în urma căreia a aflat că autorii spargerii ar fi Valentin Răducan, Cornel Dinicu (lider al bodyguarzilor din Regie) şi Claudiu Muşat. Dar Bucurenciu nu s-ar fi limitat doar la a ancheta furtul din portbagaj, apelând la „serviciile” de recuperare ale unuia dintre cei mai temuți șefi de clan interlop din București, Alexandru Ilie, zis Sandu „Geamănu” (clanul era condus de trei dintre frații Ilie). Acesta, împreună cu mai mulți acoliți, l-au sechestrat și torturat pe Răducan vreme de lună, într-o casă din Breaza de unde acesta a reușit să evadeze și să ajungă la Poliția Prahova.
A urmat o întreaga nebunie: au fost deschise mai multe dosare, unul pentru hoți, altul pentru păgubiți deveniți agresori, au urmat arestări, destituiri din Poliție, și abia după mulți ani de anchete și procese, vinovații au primat niște pedepse, cea mai mare - de zece ani - fiind a lui Bucurenciu care însă o vreme a fost de negăsit. A murit în 2020 susținând că banii furați – care nu au mai apărut niciodată – au fost împărțiți între interlopi și polițiști. A susținut mereu că nu a tocmit pe nimeni pentru recuperarea banilor și că Sandu Geamănu s-ar fi băgat singur în poveste pentru a primi comision.
În 2021, jurnaliștii de la „România, te iubesc” îl intervievau pe Sandu Geamănu în pușcărie care acuza că banii furați au ajuns la Cornel Dinicu, patronul de la „Ferma Dacilor”.
„Primarul sectorului 6 din timpul PNTCD-ului, unde şi-a deschis o fabrică, PROLUX, de termopane şi primarul a dat ordin să se dărâme toate chioşcurile care strică fața şi să se facă din termopan. Firma Prolux era vizavi de primărie. I s-a furat de către anumiţi sportivi care aveau ca zonă de influenţă Regia: Dumars, Max. I-au luat banii- 420.000 de dolari”
I-a luat Dinicu Cornel, el fiind bodyguardul unui senator de Călăraşi, Tărăcilă*, la timpul respectiv era poziţionat şi susţinut politic, fostul ministru de Interne, îi acorda protecţie fiicei.
Am încercat să recuperăm banii, am încercat să-i forţăm, am încercat să-i interpelăm şi pe ceilalţi, au fost nişte alergături, nişte lupte. Ei, într-un final au apelat la Nicu Gheară. Bucurenciu a încercat să ajungă prin relaţiile lui la ministrul de Interne care era atunci domnul Dudu Ionescu, a încercat să se pună pe rol furtul, dar a intervenit la momentul respectiv generalul Bot şi s-a dispus arestarea mea şi sunt mai mult ca sigur că o parte din bani a ajuns la el”, spunea Sandu Gemănu. Detalii AICI
*Doru Ioan Tărăcilă a fost una dintre cele mai influente și controversate figuri politice ale anilor 1990-2000. A fost ministru de Interne în guvernul lui Nicolae Văcăroiu, senator de Călărași din partea FSN, PDSR, PSD din 1990 până 2008 (fără a sări vreo legislatură vreme de 18 ani), în paralel cu politica reușind o îmbogățire spectaculoasă, astfel că, prin 2005, Tărăcilă și familia intrau în Top 300 al celor mai bogați români, în calitate de mari proprietari de terenuri agricole, dar și de mega-afaceriști pe zona service-ului pentru calculatoare. Societatea familiei, 2TT, avea contracte de service cu toate instituțiile publice din județul Călărași. Detalii AICI
În 2005, când frații Iancu au fost arestați în dosarul RAFO (privind devalizarea rafinăriei Rafo Onești, dosar soldat ulterior cu ani grei de pușcărie pentru cei doi frați și acoliții lor), bodyguarzii acestora, coordonați de Dinicu, i-au agresat pe ziariștii prezenți la tribunal, fiind necesară prezența poliției pentru evacuarea bătăușilor.
Evenimentul Zilei scria în 2007 că „recuperatorul” Dinicu, faimos și temut în lumea interlopă din România, era conectat și cu mafia rusească a diamantelor din Africa, emanată din vechile rețele de spionaj sovietice.
EVZ: „Din rapoartele obtinuțe de EVZ reiese ca Dinicu era însărcinat să prospecteze o exploatare diamantiferă, concesionată recent unei firme locale nou-înființată. Premisele afacerii au atras atenția, iar Cornel Dinicu a fost trimis în Sierra Leone. El reprezenta Total Asset Management GmbH, o companie elvețiana cu interese majore in România – conectată la gruparea Boris Golovin-Anatoli Patron-Iuri Ustinov. Total Asset Management (TAM) vrea sa preia un sfert din mina diamantifera, investind in firma concesionara.
Surse din anturajul ofiterilor KGB-GRU ni l-au indicat și pe cel care a aranjat deplasarea recuperatorului în Africa. Se numeste Liviu Niță și a fost protagonistul scandalului „Sunoil”. Legat ombilical de interesele rușilor, Nita este asociat în afaceri cu „gruparea GRU-KGB” înca din anii ‘90.
Pe 27 si 28 mai, „cercetașul” Cornel Dinicu a fost vazut intrand si iesind dintr-o cladire guvernamentala. Mai precis din Ministerul Minelor si Resurselor – singura institutie care elibereaza licentele anuale de exploatare a diamantelor. Fara aceste documentele autorizate, care arata provenienta pietrelor pretioase, vanzarea lor este ilegala. Asa ca romanul a avut de ce sa frecventeze si biroul consilierului de stat Aiah S. Allieu”.
Potrivit afirmaților lui Dinicu, făcute pentru un ziar prahovean, complexul Ferma Dacilor se află pe un teren care măsoară în momentul de față 40 de hectare, suprafața fiind achiziționată treptat. Dinicu este originar din județul Prahova, din vecinătatea zonei în care se află pensiunea, și are cinci copii.
Altă „jurnalistă” care l-a intervievat pe Dinicu fără să sufle o vorbă despre trecutul infracțional al acestuia:
