CRONICA unei REVOLUȚII FURATE (Ep. 5). 18 decembrie 1989. Uciși pe treptele Catedralei. Operațiunea ”Trandafirul”: cum au fost furate și incinerate trupurile revoluționarilor martiri

Ziua de 18 decembrie va începe sub semnul liniștii de după masacrul din noaptea precedentă, care însă nu îi va înspăimânta pe timișoreni. Aceștia vor relua manifestațiile, iar seara, Armata se va acoperi din nou de rușine, secerând vieți tinere, chiar pe treptele Catedralei, dar și în alte locuri. Cea mai tânără victimă – o fetiță de 2 ani.

În spitale, procurorii și securiștii vor începe barbara anchetare a celor răniți în represiune. 

Timișorenii își vor cere morții pentru a-i înmormânta creștinește, însă mintea întunecată a Elenei Ceaușescu, sprijinită de colaboratorii săi loiali și de lacheii din Ministerul de Interne, va comite o nouă faptă abominabilă, strigătoare la cer. Peste 40 de cadavre vor fi furate de forțele de represiune din Spitalul Județean, documentele medico-legale și fotografiile făcute fiind distruse. Trupurile neînsuflețite vor fi transportate la București cu o autospecială frigorifică, fiind incinerate, iar cenușa aruncată într-un canal din comuna Popești-Leordeni. Astfel, zecilor de familii le-a fost răpit dreptul de a se putea ruga și a aprinde o lumânare la un mormânt, neavând parte nici măcar de cenușa celor dragi. 

Ora 2.00 – Şedinţă la Comitetul Judeţean de Partid. Ion Coman apreciază că situaţia a reintrat sub control. 

Ora 6.00 – Nicolae Ceauşescu este informat că la Timişoara a fost reinstaurat calmul. 

CITEȘTE și CRONICA unei REVOLUȚII FURATE (Ep. 1): România în preziua izbucnirii Revoluției

Jurnalul de ştiri al Radiodifuziunii austriece informează despre ciocnirile violente dintre forţele armate şi demonstranţii din Timişoara. 

Ora 8.00 – La Comitetul Judeţean de Partid are loc şedinţa cu activul de partid şi directorii din întreprinderi în cadrul căreia Radu Bălan, Cornel Pacoste şi Ilie Matei cer ca salariaţii să se ocupe de producţie, să nu iasă în stradă şi să se înfiereze „actele huliganice”. Ulterior, în mai multe întreprinderi şi instituţii se vor ţine şedinţe cu salariaţii cu scopul înfierării evenimentelor petrecute şi a exprimării solidarităţii cu conducerea de partid.

Sunt raportaţi 58 de morţi, 200 de răniţi şi 700 de arestaţi. 

CITEȘTE și CRONICA unei REVOLUȚII FURATE (Ep. 2): Revoluția trebuia să înceapă la Iași? „Sportivii” români alungă „turiștii” sovietici, care pornesc spre Vest. România colcăia de agenți ai Kremlinului și ai Budapestei

La sediul Inspectoratului MI are loc o şedinţă cu cadrele. Se stabileşte formarea a opt dispozitive de represiune care vor fi plasate în diferite locuri din oraş. Generalul Constantin Nuţă îi îndeamnă pe cei prezenţi „să nu dea dovadă de laşitate şi să deschidă focul, chiar dacă pe străzi vor fi cadavre peste cadavre”. 

Ora 8.15 – Soseşte la Timişoara Ilie Ceauşescu (fratele dictatorului Nicolae Ceauşescu), adjunct al ministrului Apărării, cu atribuţii pe linie politică. Va convoca o şedinţă cu responsabilii politici din Armată, încercând să-i convingă că România este ţinta unui complot extern. 

Ora 8.50 – Spitalul Judeţean este pus sub pază înarmată. Securiştii încep anchetarea răniţilor din spital. 

Ora 9.00 – Colonelul Nicolae Ghircoiaş, şeful Institutului de Criminalistică al Ministerului de Interne, se deplasează la Morga Spitalului Judeţean, împreună cu o echipă, unde va desfăşura activităţi de fotografiere, amprentare şi identificare a celor ucişi. 

Ora 9.30 – Nicolae Ceauşescu pleacă în Iran. La conducerea ţării îi va lăsa pe Elena Ceauşescu şi Manea Mănescu.

Ora 9.44 – Manifestanţii reîncep să se adune în mai multe puncte ale orașului, inclusiv în fața Spitalului Județean. Se instalează un cordon din miliţieni şi militari pentru a opri accesul persoanelor neautorizate în incinta Spitalului Judeţean. 

CITEȘTE și CRONICA unei REVOLUȚII FURATE (Ep. 3). 16 decembrie 1989. Revoluția izbucnește la Timișoara!

Ora 10.00 – La Spitalul Judeţean, 30 de femei cer cadavrele celor decedaţi. 

Gheorghe Diaconescu, procurorul-şef adjunct al României, ajunge cu o echipă de subordonaţi la Penitenciarul Popa Şapcă, unde începe anchetarea persoanelor reţinute. 

Ora 11.00 – În Spitalul Judeţean are loc interogarea de către cadre ale Securităţii a unor persoane rănite în evenimente. 

Ora 12.15 – Pleacă din Bucureşti cu intenţia de a ajunge la Timişoara diplomaţii americani Dennis Curry, secretar II la secţia politică, şi Timothy Arnts, secretar II la secţia economică. 

Ora 12.45 – Într-o telegramă trimisă de Trandafir Cocârlă, ambasadorul României la Viena informează Ministerul Afacerilor Externe că începând din noaptea de 17 decembrie radiodifuziunea austriacă a început să difuzeze informaţii despre ciocnirile de la Timişoara. 

Ora 12.47 – La graniţa cu Iugoslavia se interzice intrarea în ţară a unor cetăţeni străini, printre care şi ziarişti, care încercau să ajungă la Timişoara.

Ora 15.00 – Elena Ceauşescu (sprijinită de Emil Bobu şi Tudor Postelnicu) ia decizia incinerării unei mari părţi a cadavrelor existente ca urmare a uzului de armă la Timişoara. Încercau să acopere zeci de crime monstruoase. Mintea ei bolnavă hotărâse că familiilor celor incinerați urmau să fie înștiințate că aceștia plecaseră peste graniță. 

Ora 16.15 – Peste 1000 de oameni sunt adunaţi pe strada Gheorghe Lazăr, în mai multe zone ale acesteia. 

Se încing spiritele pe strada Ana Ipătescu, unde au loc confruntări între manifestanţi şi forţele de Ordine.

Ora 16.30 – În faţa Catedralei se adună grupuri de oameni. Se aprind lumânări și se scandează lozinci. Se deschide focul împotriva manifestanţilor. Este omorât Marius Nemţoc pe treptele Catedralei şi foarte probabil e ucis şi Ioan Măriuţac. O altă rafală de focuri îl ucide tot pe treptele Catedralei pe Sorin Leia. 

La acţiunea de represiune participă şi generalul Mihai Chiţac. Din ordinal lui Mihai Chiţac, asupra mulţimii sunt aruncate grenade cu gaze lacrimogene. 

Ora 18.00 – Ion Coman este informat de Emil Bobu că s-a luat decizia incinerării unor cadavre ale celor decedaţi la Timişoara şi i se cere să sprijine această acţiune. 

Ora 18.55 – Se trag focuri de armă în zona Spitalului Judeţean. Este ucis (la răspântia Străzii Ştefan Stâncă cu Calea Girocului) tânărul Ianoş Paris de către miliţianul Iosif Veverca, şeful dispozitivului de Miliţie din zonă. 

CITEȘTE și CRONICA unei REVOLUȚII FURATE (Ep. 4). 17 Decembrie 1989. Măcelul începe la Timișoara. Ziua când Armata a tras în popor

Ora 20.00 – Telejurnalele unor televiziuni din străinătate, din seara zilei de 18.12.1989, au făcut referiri la evenimentele de la Timişoara şi au prezentat secvenţe de la manifestaţia din ziua respectivă de la Budapesta. 

Ora 20.20 – Două camioane cu 50 de militari de la UM 1115 se deplasează pentru a interveni împotriva manifestanţilor de la Spitalul Judeţean. Militarii şi miliţienii deschid focul, făcând victime printre tinerii care protestau. 

Ora 21.00 – Are loc o întrunire la sediul Inspectoratului Timiş al Ministerului de Interne, în care generalul Constantin Nuţă, generalul Emil Macri şi Gheorghe Diaconescu, procuror general adjunct, organizează ridicarea cadavrelor de la Morgă, transportul şi incinerarea lor la Bucureşti. 

Ora 21.30 – Copila Cristina Lungu, în vârstă de numai 2 ani, este ucisă pe Calea Girocului.

Ora 23.00 – Căpitanul de Miliţie Valentin Ciucă primeşte ordin de la generalul Constantin Nuţă şi de la colonelul Ion Deheleanu să conducă un autotren la Spitalul Judeţean, unde a fost încărcat cu cadavre ale revoluţionarilor ucişi. Încărcarea cadavrelor va dura până la ora 5.00 din dimineaţa zilei de 19 decembrie 1989, după care autotrenul se va îndrepta spre Bucureşti, unde cadavrele vor fi incinerate. 

În seara de 18 decembrie, prin intermediul Europei Libere, Regele Mihai adresează un mesaj poporului român după 42 de ani de când fusese alungat din țară de comuniști: „Sunt cu gândul şi cu sufletul alături de voi. Armele nu pot zdrobi sufletele, nu pot nimici idealurile. Nu îi provocati, fiţi paşnici, dar demni. Cu Dumnezeu înainte!”. 

Și a fost seară, și a fost dimineață. Ziua a treia… 

(VA URMA)