De câte ori aud tâmpenia „la școală să se meargă pe înțelegere, nu pe memorare” îmi dau seama că respectivul habar nu are ce vorbește.
Nu poți înțelege ceva ce nu cunoști, altfel spus memorarea precede înțelegerea. Cum ne învață marxismul dialectic: „acumulările cantitative duc la salturi calitative”. Cine nu a memorat tabla înmulțirii nu are nici o șansă să înțeleagă ridicarea la putere sau radicalii. Și tot așa.
De fapt problema este alta: golurile acumulate în timp. Ceva ce nu s-a fixat în memorie la timpul său blochează înțelegerea la un nivel superior - și soluția (proastă!) este memorarea mecanică. Nu se întoarce nimeni să repare golurile, doar se chinuie să învețe pe de rost ceva ce nu poate înțelege (pentru că are goluri de cunoaștere!) și apoi înjură „sistemul românesc bazat pe memorare”.
Există posibilitatea remedierii unor astfel de situații, dar ar însemna să-i punem pe unii la muncă - și chiar nu ne dorim așa ceva!