"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Statele Unite şi Rusia au efectuat un schimb de deţinuţi, baschetbalista americană Brittney Griner, încarcerată în Rusia pentru posesie de droguri și condamnată la nouă ani de închisoare, fiind returnată americanilor în schimbul lui Viktor Bout, traficantul de arme rus cunoscut pe plan internațional drept „Negustorul morții”.
Schimbul a fost efectuat joi pe aeroportul din Abu Dhabi.
Pe pagina de Twitter a liderului american Joe Biden au fost postate imagini în care acesta apare jovial, alături de vicepreședinta Kamala Harris, secretarul de stat Antony Blinken și Cherelle Griner, soția sportivei eliberate de Rusia, menționând că abia ce a vorbit cu fosta deținută care se află deja în drum spre SUA.
MAE al Rusiei a transmis prin agențiile de casă că a reușit o mare victorie: „ca urmare a eforturilor depuse, am reușit să convenim cu partea americană eliberarea lui Viktor Bout în schimul lui Brittney Griner. Cetățeanul rus a fost repatriat în țara sa natală", a precizat instituția condusă de controversatul Serghei Lavrov. Acesta din urmă a fost unul dintre cei mai virulenți susținători ai lui Bout, încă de când traficantul se afla în custodia autorităților thailandeze.
Schimbul „a fost finalizat cu succes joi pe aeroportul din Abu Dhabi", a mai precizat MAE rus, lăudându-se că, dacă inițial americanii nici nu voiau să audă de extrădarea lui Bout, în cele din urmă au fost de acord. Dar asta numai pentru că „Federația Rusă a fost deosebit de persuasivă”, scrie TASS, agenție de presă controlată de Kremlin.
Presa internațională nu a criticat schimbul de deținuți, dar a adus în atenție cariera infracțională internațională a lui Bout de după destrămarea URSS.
Catalogat chiar de agenții americani sub acoperire care l-au capturat drept cel mai mare traficant de arme al vremurilor sale, Viktor Bout, astăzi în vârstă de 55 de ani, fusese condamnat, în 2011, la 25 de ani de închisoare, fiind găsit vinovat de furnizarea de arme (inclusiv rachete) unor organizații teroriste și de conspirație în vederea asasinării unor cetățeni și oficiali americani.
ABC News notează că, după ce au încercat un deceniu să pună mâna pe el, ofițerii sub acoperire ai DEA (Agenția americană pentru combaterea drogurilor) au reușit să-l aresteze pe Bout într-un hotel din Thailanda în 2008. Traficantul s-ar fi întors către unul dintre agenții care îl escortau și a admis că i-au venit de hac: „Presupun că jocul s-a terminat".
Bout era considerat în anii 1990 drept pionul central al comerțului mondial ilegal cu arme, fiind acuzat de alimentarea unora dintre cele mai sângeroase conflicte din lume, dar mai ales în Africa. Armele traficate de rus proveneau din stocurile uriașe ale Uniunii Sovietice destrămate și erau transportate cu o flotă întreagă de avioane de fabricație sovietică. Cantitățile erau imense, iar transporturile lui Bout încălcau adesea embargourile internaționale.
„Timp de mulți ani, Viktor Bout a fost inamicul numărul unu al SUA în materie de trafic internațional de arme, înarmând unele dintre cele mai violente conflicte de pe glob", a declarat Preet Bharara, procurorul american din Manhattan în anii de glorie ai lui Bout. „În cele din urmă, el a fost deferit justiției americane și judecat într-un tribunal american pentru că a acceptat să furnizeze un număr impresionant de arme unei organizații teroriste care planifica să ucidă americani”, a mai precizat fostul procuror.
Bout a livrat arme fostului președinte Charles Taylor din Liberia, rebelilor din Sierra Leone și a intermediat sau vândut arme care au alimentat conflictele din Afganistan, Angola, Congo, Rwanda și Sudan.
„Există o mulțime de traficanți de arme", a declarat Rob Zachariasiewicz, un agent DEA acum pensionat care a participat la capturarea lui Bout în Thailanda. „Diferența dintre Bout și restul era că el deținea propria flotă de aeronave. Oamenii pot să se certe: A fost el cel mai mare traficant de arme? Eu îl privesc ca pe unul dintre cei mai mari transportatori de arme."
DEA l-a capturat pe Bout în Thailanda în timp ce acesta încerca să vândă rachete unor agenți sub acoperire care îl convinseseră că sunt membri ai FARC, principala grupare de gherilă comunistă implicată în conflictul columbian.
Presa l-a numit pe Bout „Negustorul Morții", iar Hollywoodul l-a adus pe marile ecrane, în 2006, într-un film de succes - "Lord of War", cu Nicholas Cage.
Bout își ispășea pedeapsa în Illinois în urma unei condamnării de 25 de ani primite la New York când a fost, după un efort de ani întregi, recuperat de Rusia. Ani de zile Moscova a făcut încercări disperate pentru a bloca mai întâi extrădarea din Thailanda și mai apoi condamnarea sa.
„Rezultă clar că este foarte important. Și am înțeles că însuși președintele [Vladimir] Putin a fost implicat în încercarea de a-l aduce acasă", a mai declarat Zachariasiewicz, fostul agent DEA.
Eforturile Rusiei de a-l elibera pe Bout au ridicat, de a lungul timpului, numeroase semne de întrebare. Atât oficialii americani implicați în capturarea lui Bout, cât și analiști independenți au crezut că Bout are legături strânse cu serviciile de securitate rusești. Unii au opinat că absolvirea Institutului Militar de Limbi Străine, din Moscova, o adevărată pepinieră de spioni, ar fi un indiciu indubitabil în acest sens.
Bout a negat, acuzând că totul, inclusiv acuzațiile oficiale la adresa sa, este fabricat de SUA.
Fostul agent DEA Zachariasiewicz a opinat că Rusia a ținut morțiș să-l aducă pe Bout înapoi mai ales pentru a da un semnal politic, având în vedere că valoarea informațiilor pe care ar putea să le dețină fostul traficant s-a depreciat cel mai probabil de multă vreme. Zachariasiewicz a criticat însă decizia autorităților americane, spunând că un astfel de gest ar putea încuraja guvernele din statele ostile să ia și mai mulți ostatici americani.
Brittney Griner
