VIDEO. Interviu exploziv cu Boris Johnson la CNN. Fostul premier britanic spune pe șleau că Germania și-a dorit o înfrângere rapidă a Ucrainei în războiul cu Rusia. Franța a fost inițial „în negare”, iar Italia a refuzat categoric să „supere” Moscova, pentru că era dependentă de hidrocarburile rusești

Într-un interviu acordat în cadrul unui eveniment organizat de CNN Portugalia, fostul premier britanic Boris Johnson, unul dintre cei mai vehemenți susținători ai Ucrainei de la începutul invaziei ruse, din 24 februarie, a vorbit cu sinceritate despre atitudinea pe care au avut, inițial, marile puteri europene în prezentul conflict ruso-ucrainean. 

Astfel, potrivit lui Johnson, dacă Franța a refuzat să accepte perspectiva unei invazii rusești în Ucraina, fiind într-un soi de „negare”, Germania și-a dorit o înfrângere rapidă a armatei ucrainene și nu conflict de lungă durată, iar Italia s-a fâstâcit pentru că era dependentă de gazul rusesc. 

„Dar eram toți în stare de șoc”, mai spune Johnson, oferind cumva circumstanțe atenuante foștilor săi omologi. VIDEO (în engleză) la finalul textului!

Atitudinea națiunilor occidentale a variat foarte mult înainte ca Moscova să lanseze invazia totală a Ucrainei la 24 februarie, indicând trei țări importante din UE într-o serie comentarii care, cu siguranță, nu vor fi primite cu entuziasm de actanții la care a făcut referire, scrie CNN pe siteul său principal.

 Johnson a subliniat că dacă națiunile UE s-au raliat mai târziu în spatele Ucrainei și că acum oferă un sprijin ferm, lucrurile au stat foarte diferit în perioada de dinaintea invaziei rusești.

"A fost un șoc uriaș... vedeam grupurile tactice de batalioane rusești adunându-se, dar diferite țări aveau perspective foarte diferite", a declarat Johnson pentru Richard Quest de la CNN în Portugalia.

„La un moment dat, punctul de vedere al Germaniei a fost că, dacă se va întâmpla, ceea ce ar fi un dezastru, atunci ar fi mai bine ca totul să se termine rapid și ca Ucraina să se declare învinsă", a susținut Johnson, făcând referire la „tot felul de motive economice solide" pentru această abordare.

„Nu am putut susține acest lucru, am crezut că este un mod dezastruos de a privi lucrurile. Dar pot înțelege de ce au gândit și simțit așa cum au făcut-o", a continuat Johnson. 

De la invazia Moscovei, Germania a încercat să își reducă rapid dependența de energia rusă. Și, potrivit unui articol publicat recent de BBC, pare să fi și reușit ceea ce în urmă cu doar câteva luni părea aproape imposibil: depozitele de gaze ale țării sunt pline ochi, în condițiile în care tocmai au anunțat și finalizarea primului terminal de gaz lichefiat destinat importurilor. Au reușit să-l facă în doar 200 de zile, deși Germania este renumită pentru birocrația sa greoaie și se pregătesc să dea în folosință alte cinci anul viitor, mai arată BBC. 

Context. Agresiunea Rusiei a prins Berlinul pe picior greșit. Nord Stream 1 asigura o largă proporție a necesarului industriei germane, iar Nord Stream 2 era pe cale de a fi inaugurat, ceea ce explică, într-un fel, reticența inițială față de războiul cu Rusia și față de sancțiunile impuse acesteia. 

În ceea ce privește Franța al cărei președinte a continuat să-l viziteze pe tiranul Vladimir Putin la Kremlin sau să-l sune insistent, deși era ironizat sever pentru atitudinea sa de mai toate publicațiile europene, potrivit lui Johnson, aceasta a fost incapabilă să anticipeze intențiile Rusiei. CNN amintește că, în luna martie, șefului serviciilor de informații militare franceze, generalul Eric Vidaud, i s-a spus să se retragă din funcție, în parte pentru că "nu a reușit să anticipeze" invazia rusă în Ucraina, după cum arăta, la vremea respectivă, pentru CNN, o sursă militară. 

Johnson a criticat, de asemenea, răspunsul inițial al Italiei în condițiile în care invazia părea iminentă, precizând că guvernul italian - condus la acea vreme de Mario Draghi – a spus, „la un moment dat că pur și simplu nu ar putea susține poziția" europenilor împotriva Rusiei, având în vedere dependența de hidrocarburile rusești.

CNN a luat legătura cu guvernele francez și german. Biroul lui Draghi a refuzat să comenteze.

Mulți observatori au crezut inițial că o invazie rusă în Ucraina va fi finalizată în câteva săptămâni sau zile, dar forțele Kievului au respins eroic atacul inițial al Moscovei asupra capitalei, reușind recent, după ce Occidentul s-a mobilizat și a livrat cantități mari de armament, să desfășoare o contraofensivă uluitoare în estul și sudul teritoriilor ocupate de ruși. Mai mult, bloggerii ruși cu surse credibile la Kremlin au relatat, în ultimele zile, despre intenția Rusiei de a renunța la centrala nucleară de la Zaporojie și de a o preda reprezentanților Agenției Internaționale pentru Energie atomică a ONU. 

Johnson a mai spus că totuși, odată cu invazia Rusiei, atitudinea Europei s-a schimbat rapid.

„Ceea ce s-a întâmplat a fost că toată lumea - germani, francezi, italieni, toată lumea, (președintele SUA) Joe Biden - a văzut că pur și simplu nu exista nicio altă opțiune. Pentru că nu puteai să negociezi cu acest tip (Putin). Acesta este punctul cheie", a declarat fostul premier, adăugând că „UE s-a descurcat cu brio" de atunci, adoptând singura atitudine corectă față de Rusia.

„După toate neliniștile mele... aduc un omagiu modului în care a acționat UE. Ei au fost uniți. Sancțiunile au fost dure", a continuat Johnson.

Fostul premierul britanic, care a fost de mai multe ori la Kiev de la începutul războiului, devenind una dintre cele mai apreciate figuri occidentale în țara invadată de Moscova, spune că soarta Ucrainei ar fi fost poate mult diferită în acest conflict fără un lider ca Volodimir Zelenski.

„Este un tip foarte curajos. Cred că istoria acestui conflict ar fi fost cu totul, cu totul diferită dacă el nu ar fi fost acolo”, a opinat Johnson, adăugând că Ucraina merită să fie membră a Uniunii Europene.