Din cele 85 de rachete lansate, luni, de Rusia asupra Ucrainei, lovind 16 orașe, trei au pătruns în spațiul aerian al Republicii Moldova, pe deasupra municipului Soroca și a satului Cobasna, Transnistria, unde se află cel mai mare depozit de armament din Europa de Est (aici sunt depozitate zeci de mii de tone de arme și muniții din perioada sovietică, provenind de la fosta Armată a 14-a a Uniunii Sovietice, precum și din fosta RDG și Cehoslovacia).
Autoritățile de peste Prut au reacționat vehement apreciind că operațiunile militare ale Rusiei au pus în pericol securitatea Republicii Moldova.
Deși nu au vizat R. Moldova, fiind vorba de rachete de precizie, cu rază lungă de acțiune, de peste 2000 de kilometri, atacul putea provoca o tragedie dacă rachetele nimereau „accidental” avioane civile (cum s-a mai întâmplat, de fapt, în iulie 2014, în regiunea Donețk, cu avionul companiei Malaysia Airlines, doborât de separatiștii proruși)
”Acest atac masiv cu rachete s-a efectuat din Marea Caspică. Respectiv traiectoria celor care au survolat teritoriul Republicii Moldova a fost orientat spre obiectivele Lvov şi Hmelnitki pentru că aceste 2 oraşe au fost ţinte.
Spațiul aerian al Republicii Moldova este intersectat de mai multe rute, toate aeronavele care ne intersectează spaţiul aerian nu zboară întâmplător. Sunt rute şi zone stabilite, au lăţime de la 20 până la 40 de km. Ele au zburat exact intersectând câteva dintre aceste curse planificate pentru aeronavele civile şi putea fi un incident grav pentru că intersectând era o nenorocire, o lovitură a unui avion”, a precizat Ion Coropcea, fost şef al Marelui Stat Major al Armatei Republicii Moldova, potrivit TVR.
Rachetele au fost detectate și de autoritățile române.
Potrivit Deutsche Welle, în legătură cu acest caz, ambasadorul Federației Ruse din Chișinău, Oleg Vasnețov, a fost convocat din nou la Ministerul de Externe de la Chișinău. Ce anume i s-a comunicat nu se știe, dar Fostul ambasador al Moldovei la Washington, Igor Munteanu, susține însă că aceste convocări ale ambasadorului rus sunt „frecție la picior de lemn”, adică fără niciun folos, pentru că la Moscova nu mai contează ceea ce transmite ambasadorul de la Chișinău.
Munteanu a comentat pentru DW că acum „totul este decis de Putin, care nu este afectat sub nicio formă de aceste mustrări ale ambasadorului”. „Cred că a venit timpul ca şi Chișinăul să aplice și altfel de instrumente, inclusiv trimiterea acasă a unor ambasadori și diplomați ruși ca măsură mai serioasă în semantica relațiilor bilaterale”, a mai spus Igor Munteanu.
Moldova nu are însă sisteme antiaeriene în măsură să doboare rachete „Kalibr” de felul celor care au penetrat luni spațiul aerian al țării. În legătură cu aceasta, Igor Munteanu susține că forțele armate și guvernarea de la Chișinău trebuie să doteze imediat țara cu sisteme de apărare antiaeriană în măsură să apere cetățenii în noile circumstanțe create. „În condiții de război, când un vecin al Moldovei este atacat în mod barbar de un stat agresor, neutralitatea nu mai există. Ea este doar în mințile unor politicieni, care nu înțeleg că, pe timp de război, statul trebuie să-și apere cetățenii. Nu suntem în poziția de a mai crede că statutul de neutralitate ne poate apăra. Trebuie să creștem gradul de interoperabilitate cu sistemele occidentale existente în România”, consideră fostul ambasador moldovean. „Acum toți partenerii internaționali ai Ucrainei ar trebui să-și crească sprijinul militar pentru Kiev și să înțeleagă că acest război va dura atâta timp cât
Rusia poate omorî civili fără să-i pese, știind că aceste rachete, care trec peste Moldova, nu pot fi doborâte”, a mai spus Igor Munteanu pentru DW. Detalii AICI
Profesorul Valentin Naumescu, expert în relații internaționale, a comentat incidentul la Digi 24, afirmâd că survolarea Republicii Moldova de către rachete rusești nu e întâmplătoare.
Mesajul pe care Vladimir Putin îl transmite e că Republica Moldova poate fi lovită nu doar din Transnistria și e un avertisment inclusiv pentru NATO, deși profesorul Naumescu nu crede că în acest moment Moscova s-ar putea aventura militar pentru a ataca NATO.
„Firește că nu e întâmplător (pătrunderea rachetelor rusești în spațiul Republicii Moldova, n.red.). E un semnal pe care Vladimir Putin îl transmite pe de o parte Republicii Moldova, el arată că Moldova poate fi lovită de oriunde, nu neapărat din Transnistria, o poate face și din Marea Neagră, din Crimeea ori din Belarus. Este un semnal și pentru NATO, chiar dacă în ceea ce privește un eventual atac asupra NATO lucrurile sunt mult mai complicate și nu cred că în acest moment Rusia pregătește un astfel de atac”, a subliniat Valentin Naumescu.
Cel puţin 19 oameni au murit şi 105 au fost răniţi în bombardamentele ruse de luni asupra oraşelor ucrainene, potrivit ultimului bilanţ dat publicităţii de serviciile de urgenţă ucrainene, citat de Ukrinform.
„Ieri (luni - n.r.), drept rezultat al bombardamentelor, au fost lovite infrastructuri critice şi civile în 12 regiuni şi în Kiev, unde s-au înregistrat peste 30 de incendii care au fost stinse de Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă'', au precizat sursele ucrainene citate mai sus.
Aproximativ 300 de localităţi în regiunile Kiev, Liov, Sumî, Ternopil şi Hmelniţki nu aveau, marți dimineață, curent electric, ca urmare a atacurilor de luni