Nu ne rămâne decât să ne bucurăm când instituțiile fundamentale ale statului – Parlamentul, Guvernul și Președinția – interacționează între ele și colaborează în interesul cetățenilor noștri. De altfel, aceasta-i menirea, dar și obligațiunea lor constituțională față de cei care i-au ales sau numit în funcții. Separarea puterilor în stat este o condiție fundamentală a unei societăți democratice, iar lipsa acesteia a generat disensiuni și conflicte serioase între liderii de instituții cu repercusiuni păguboase pentru cetățeni.
Experiență noastră de la ‘91 încoace ne demonstrează că mereu au fost tentative ale șefului statului de a interveni, neconstituțional, în activitatea Guvernului sau a Parlamentului, dar și a Justiției. Nu pot uita perioada de tristă faimă când "prezidentu’" Dodon ne informa public când va avea loc următoarea ședință a parlamentului și care va fi agenda acesteia. Cunoaștem foarte multe cazuri similare și cu alți Președinți. Există o frustrare cronică a tuturor Președinților de a se implica în acțiuni improprii, justificându-se că ei au fost aleși direct de către cetățeni. Este adevărat că există o neconcordanță între faptul că șeful statului este ales direct de către cetățeni, dar nu are prerogative constituționale pentru a interveni financiar sau altfel. Asta ține mai mult de imperfecțiunea Legii Supreme, dar și de voința politică ce și-a găsit reflectarea în Constituție.
Orice Președinte ales direct de cetățeni a fost conștient de această prevedere constituțională, atunci când a acceptat benevol să candideze. Dacă una din cele 3 instituții fundamentale ale statului – Parlamentul, Guvernul și Președinția - nu funcționează conform prevederilor constituționale, nu e cazul ca una din acestea să-și aroge neconstituțional atribuții suplimentare, in caz contrar cetățenii vor da un alt verdict. Nu de alta, dar îmi aduce aminte de situația penibilă cu ex-președintele Petru Lucinschi, care se vedea într-o republică prezidențială după modelul rusesc al lui Putin. Știm foarte bine cum s-a terminat această poveste tristă – Lucinschi a pierdut alegerile prezidențiale, iar cetățenii noștri s-au ales cu generalul sovietic de miliție Voronin (adevărat că cel din urmă nu și-a mai dorit "republică prezidențială").
Pentru a evita analogiile triste de altă dată, trebuie respectate cu strictețe prevederile constituționale actuale, în special cele cu referire la șeful statului. Dacă mai aveți careva dubii că nu suntem o republică prezidențială, rog să examinați cu atenție atribuțiile Președintelui conform Constituției, menționate în anexa de mai jos.