Ca garanție de securitate pentru Suedia, NATO și-ar putea crește prezența la granițele acestei țări, respectiv în Marea Baltică, în cazul în care statul suedez decide să solicite aderarea la alianță, a declarat joi secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.
Întrebat în timpul unui interviu la radiodifuzorul public suedez SVT cum ar proteja NATO Suedia în timpul procesului potențial de aplicare, Stoltenberg a spus:
"Există diferite moduri de a face acest lucru. Dar sunt convins că vom găsi soluții pentru nevoile de securitate pe care le va avea Suedia într-o perioadă de tranziție, de la momentul în care Suedia depune cererea până când devine membră", a precizat acesta.
Stoltenberg a subliniat că "din momentul în care Suedia decide să aplice și NATO spune că dorește aderarea Suediei, există un angajament foarte puternic din partea NATO de a putea garanta securitatea Suediei".
"Avem diferite moduri de a marca acest angajament, inclusiv prin prezența sporită a forțelor NATO în zona din jurul Suediei și în Marea Baltică", a continuat secretarul general.
Pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Finlanda și Suedia iau în considerare aderarea la NATO.
Ministrul suedez de Externe, Ann Linde, a declarat într-o conferință de presă pe 29 aprilie că nu se va lua nicio decizie înainte de 13 mai, când urmează să fie prezentat un raport de analiză al Parlamentului suedez privind aderarea la NATO.
Decizia de aderare a Finlandei depinde și de un raport de securitate guvernamental. Un înalt diplomat occidental a declarat joi despre Comisia finlandeză pentru Afaceri Externe că urmează să elaboreze un răspuns la raportul de securitate al Guvernului finlandez în data de 11 mai. (sursa: CNN)
Suedia și Finlanda au fost amenințate inclusiv nuclear de Rusia dacă aleg să meargă pe calea aderării la NATO. Mai mult, la Moscova a fost demarată o campanie propagandistică prin care Kremlinul vrea să arate că în Suedia există un puternic curent ideologic nazist în societate.
Concret, Kremlinul a expus în Moscova panouri în care acuză trei figuri suedeze proeminente de susținerea lui Hitler. Însă, acuzațiile sunt lansate prin scoaterea din context a unor afirmații, prin trunchierea istoriei.
Personalitățile vizate sunt fondatorul Ikea Ingvar Kamprad, regizorul de film Ingmar Bergman și autoarea de cărți pentru copii Astrid Lindgren. Cele 3 personalități sunt expuse în stațiile de autobuz din Moscova, panoul transmițând: "Suntem împotriva nazismului, dar ei nu sunt".
Panoul publicitar prezintă o frază a regretatei Astrid Lindgren, scriitoarea suedeză care a creat personajul popular din cărțile pentru copii Pippi Longstocking. Într-un jurnal de război, ea și-a exprimat îngrijorarea despre consecințele unei invazii rusești că ar putea fi mai grave decât ceea ce ar reprezenta o ocupație nazistă.
"Cred că aș prefera să spun 'Heil Hitler!' toată viața decât să-i avem pe ruși peste noi. Nu te poți gândi la ceva atât de îngrozitor", spunea ea.
Dar, de fapt, în jurnalul ei, Lindgren, o anti-nazistă hotărâtă, l-a batjocorit de asemenea pe Hitler, spunând despre el că e un "artist german necunoscut" care a distrus cultura germană pentru a deveni dușmanul propriului său popor.
Regretatul Kamprad, al cărui lanț de magazine IKEA a părăsit Rusia după ce Kremlinul a decis invadarea Ucrainei, este și el citat: "L-am admirat pe Hilter!" și "Am fost nazist!". Acesta a fost un rând dintr-o carte din 2011 în care Kamprad, care a murit în 2018, a descris apartenența sa entuziastă în timpul războiului la mișcarea de tineret nazistă a Suediei drept "cea mai mare greșeală din viața mea". A fost un susținător al liderului fascist suedez Per Engdahl, chiar și după cel de-al Doilea Război Mondial, considerându-l pe acesta "o mare ființă umană" la acea vreme. Kamprad s-a distanțat mai târziu de fascinația sa fascistă, iar primul angajat Ikea, prietenul său apropiat Otto Ullmann, a fost un evreu austriac ai cărui părinți l-au trimis în Suedia pentru a scăpa de naziști.
De asemenea, Bergman este prezentat spunând, printre altele: "de ceva timp, am fost susținătorul lui Hitler".
Deși aceste afirmații aparțin într-adevăr autorilor lor, atât Bergman, cât și Kamprad recunoscând în anii 1980-1990 că au fost cândva simpatizanți ai ideilor naziste, ele au fost, de asemenea, scoase din contextul istoric și plasate într-unul complet nou. De pildă, Bergman dezvăluise mai târziu că atunci când a ieșit la iveală adevărul despre lagărele de concentrare naziste, s-a aflat într-un "șoc hidos".
Suedia, care a rămas oficial neutră în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, se temea de o potențială invazie a Uniunii Sovietice, după ce a fost încheiat acordul Molotov-Ribbentrop în august 1939 și a continuat să ocupe jumătate din Europa după 1945.
Nepoata lui Lindgren a comentat deja campania lansată de o organizație numită "Our Victory", spunând "după cum știe toată lumea, Astrid Lindgren a fost o anti-nazistă asumată. Afișele fac parte dintr-o campanie de dezinformare deliberată și nu au nimic de-a face cu adevărul".
Totodată, Ministerul de Externe al Suediei și prim-ministrul țării, Magdalena Andersson, au reacționat deja la această campanie, despre care a afirmat că reprezintă "o modalitate complet inacceptabilă de a acționa". Mai mult, Ministerul de Externe a subliniat că "în Rusia, ei folosesc în mod repetat acuzații de 'nazism' împotriva țărilor și persoanelor care critică în mod justificat acțiunile Rusiei".
Campania vine într-un moment în care Suedia și Finlanda au început să meargă pe calea aderării la NATO, Alianța promițând un proces accelerat.
Ca răspuns, Moscova a amenințat deja cele două țări nordice inclusiv din punct de vedere nuclear. De asemenea, Rusia a încălcat spațiul aerian al Suediei și Danemarcei pe 29 aprilie.
Făcând o aluzie către justificarea Rusiei pentru invadarea Ucrainei, aceea de a elimina de la putere "neonaziștii" care conduc țara, fostul prim-ministru suedez Carl Bildt s-a întrebat pe Twitter dacă Moscova "pregătește o operațiune de ‘denazificare’ și împotriva Suediei?!". (sursa: AICI și AICI)