Politica externă a Republicii Moldova: „Să sugem de la două vaci!”

Am acceptat cu destule rezerve cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Mi-am zis că dacă această majoritate parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate nu are drept obiectiv revenirea noastră ACASĂ în spațiul românesc, precum e încrustat în Declarația de Independență, pe care am votat-o cu inima și am semnat-o cu sânge, atunci, cel puțin, să ne regăsim împreună în spațiul european. 

Am strivit și acea voce interioară care îmi șoptea că e o cacealma ordinară, că este o minciună bine tăinuită, că suntem direcționați pe un drum foarte lung, că în zadar îmi fac iluzii europene și românești. Nu a trecut mult timp și câteva declarații tari m-au trezit la realitatea dură, care au spulberat speranțele mele de a fi laolaltă cu tot neamul românesc. 

Prima a fost a cancelarului german Olaf Scholz care consideră că „aderarea la Uniunea Europeană a Georgiei, Moldovei și Ucrainei nu este o problemă care ar trebui pusă acum”. Dumnealui a spus că Europa trebuie să se concentreze pe războiul din Ucraina. Hopa! Germania iarăși se împotrivește! Dar Germania este cheia de boltă a Uniunii Europene. Nimic nu mișcă fără acceptul ei. Și ca să avem tot tacâmul, „miniștrii germani de finanțe, Christian Lindner, și de externe, Annalena Baerbock, s-au pronunțat împotriva interzicerii importurilor de gaze, petrol și cărbune din Rusia în cadrul noilor sancțiuni legate de invazia Ucrainei”.

Capacul l-a pus ministrul ecologist al economiei, Robert Habeck, afirmând că interdicția importului de gaze si petrol din Rusia ”ar amenința pacea socială” în Germania. În trecere, am o întrebare pentru acest ministru ecologist al mediului: „Când cizma rusească va mărșălui din nou prin Berlin, pacea socială nu va fi amenințată?” Concluzie: Germania continue să joace de partea Rusiei!

A doua declarație a venit de la Kiev. Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, solicită ca cererea Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană să fie examinată separat de cererile Georgiei și Republicii Moldova: 

„Cu tot respectul față de partenerii noștri georgieni și moldoveni, cererea Republicii Moldova și a Georgiei de aderare la UE arată ca o încercare de a-și atașa cele două vagoane la un tren ucrainean de mare viteză care se îndreaptă spre Bruxelles. Cererea Ucrainei de aderare accelerată la UE ar trebui luată în considerare separat de cererile Georgiei și Moldovei”. 

Dmytro Kuleba a pus degetul pe rană, declarând cu subiect și predicat: 

„Apreciem solidaritatea georgienilor și moldovenilor cu Ucraina, suntem recunoscători pentru ajutorul umanitar al Georgiei și Republicii Moldova pentru ucrainenii care suferă de agresiunea rusă. Cu toate acestea, din păcate, nici Georgia, nici Moldova nu au susținut noile sancțiuni UE împotriva Rusiei pentru crimele sale de război”.

Un duș rece, o taxare dură, un adevăr despre politica trădătoare și lașă de „sugere de la două vaci”. 

Ce zici Nicu Popescu? Poate ai curajul să-i amintești omologului de la Kiev despre războiul Rusiei împotriva R. Moldova din 1992 și cum s-au comportat ei la acea vreme foarte grea pentru noi? Ei vezi, nu toți acceptă ceea ce ai învățat tu la Moscova! 

Colac peste pupăză vine declarația ministrului de externe Bogdan Aurescu: „Nu există nici un risc ca R. Moldova să fie afectată de o extindere a conflictului ruso-ucrainean”.

Domnul ministru! Imperiul rus a venit cu război împotriva Republicii Moldova pe data de 2 martie 1992. Armata rusă de ocupație și azi mai staționează pe teritoriul ei legitim. Conflictul este aici de 30 de ani! Realizați cât de puternică este coloana a cincea rusească din Republica Moldova? Știți că în Chișinău și Bălți au apărut mașini care afișează simbolul ocupanților ruși – „Z”? Dar ce știți, domnule Aurescu, despre coloana a cincea rusească din România? Cunoașteți câte televiziuni rusești din R. Moldova propagă războiul lui Putin și înfierează poporul ucrainean? Dar câte site-uri și portaluri rusești se simt ca acasă? Ce știți despre oamenii Moscovei de la televiziunile de la București? V-a spus cineva cu ce se ocupă biserica rusă din Republica Moldova? Aceasta nu este biserică, dar instrument rusesc pentru extinderea imperiului! Câți preoți din România susțin biserica rusă care n-a condamnat invazia rusească în Ucraina, dar a încuviințat-o, stropind cu agheasmă tancurile, tunurile, avioanele, automatele ucigașe! 

Știu că ex-ambasadorul Daniel Ioniță de la Chișinău nu v-a avertizat de toate aceste pericole. El prefera să-l viziteze pe Dodon la Sadova în beci. Nici „expertul” Adrian Dupu, responsabil de Departamentul pentru relații cu R. Moldova, televedetă la Chișinău, nu vă spune nimic, fiindcă dânsul, în afară de bani, nu înțelege nimic ce se întâmplă la Est de Prut.

Realizez încă o dată că noi suntem pe cont propriu în confruntarea noastră cu imperiul rus, că suntem fără nicio apărare în fața criminalului dement din Kremlin. Unica șansă de siguranță pentru românii de la Est de Prut este revenirea într-un spațiu unic românesc, în spațiul euro-atlantic. În caz contrar, sabia rusească va atârna permanent deasupra capului nostru. 

Întrebări pentru conducerile de la Chișinău și București: Ale cui sunt dispozițiile? De unde le primiți? De ce substituiți interesul național românesc cu unul străin?

(Valentin Dolganiuc, ex-vice prim-ministru, votant al Declarației de Independență față de imperiul rus)