Statul român, capturat astăzi de mafia liberalo-pesedistă, mai are de trecut doar un hop până să depună la picioarele influentului om de afaceri ieșean Iulian Dascălu, un teren de 46 de hectare aflat în cea mai scumpă zonă a Bucureștiului.
Președintele Klaus Iohannis retrimisese în Parlament, la sfârșitul lunii martie, pentru reexaminare, legea prin care cele 46 de hectare de teren trec, gratuit, de la Romexpo la Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR). Cu câteva săptămâni înainte de asta, dubioasa CCR nu găsise niciun cusur legii respective și o declarase constituțională, respingând sesizările USRPLUS și UDMR.
În urmă cu zece zile însă, proiectul de lege a fost votat de plenul Senatului, rezultatul votului fiind de 81 pentru, 38 contra și 2 abțineri. Cu doar o zi în urmă, proiectul primise raport favorabil de la Comisia economică, cu voturile PSD și PNL. Proiectul a ajuns, așadar, acum la Camera Deputaților, ultima haltă înainte de promulgare.
Terenul, a cărui valoare este estimată la aproximativ 200 milioane de euro, aparține momentan Regiei Autonome a Patrimoniului de Stat. În urma acestei legi, CCIR ar urma să se asocieze cu Iulius Group, holding controlat de omul de afaceri ieșean Iulian Dascălu, pentru a realiza, în următorii 40 de ani, un proiect imobiliar multifuncțional în care s-ar fi investit 2,87 miliarde de dolari. Iulian Dascălu este proprietarul mall-urilor Iulius și Palas, dar este implicat și în multe alte proiecte imobiliare.
Analistul Sorin Ioniță, președintele think tank-ului Expert Forum (EFOR), atrăgea recent atenția pe pagina sa de Facebook că cedarea celor 46 de hectare este o doar o mega-țeapă pe care legiuitorii și alte grupuri de interese se pregătesc s-o dea statului român: „Se pregăteşte cedarea a 46ha de teren public în zona premium a Bucureştiului (adică teren mai mare decât parcul Herăstrău, fară luciul de apă) către o entitate privată cu istorie dubioasă. Afacerea Imobiliară a Secolului XXI în România. E momentul ca primarii Nicuşor Dan şi Clotilde Armand să se lege cu lanţuri de gardul Parlamentului şi să vină cu un plan alternativ: concurs transparent de soluţii urbanistice pentru zona Romexpo, aşa cum se face în lumea civilizată, gestionat de autoritatea publică. Dacă ţeapa asta trece în parlament ne putem duce la culcare următorii 50 de ani, altceva nu mai contează. De ce zic entitate dubioasă? Deoarece Camera de Comerţ are încă de ispăşit şi spălat reputaţia după mafiotismul baroc al clanului de Iaşi al fostului ei şef Mihai Vlasov (8 ani cu executare), care se mutase în Romexpo (directoare Mariana Suciu, 2 ani şi 10 luni) cu tot cu gospodăria, prinţesele moştenitoare & haurul kitsch din dotare; dezvoltatorul selectat acum pe sub masă să primescă servit terenul e celebrul Dascălu cu mallul din Iaşi; iar senatoarea care loba zilele trecute să treacă legea cedării Romexpo e Iulia Scântei de la PNL Iaşi”.
PODUL a mai scris despre ȚEAPA ROMEXPO AICI.
Revenim cu mai multe detalii incredibile din trecutul lui Iulian Dascălu, mega-afaceristul despre care se spune că a schimbat fața Iașului, prețul plătit însă de statul român în urma asocierii cu fostul „maestru cofetar, expert în prăjituri” fiind însă mult prea mare.
Siteul topiași.ro publică un portret răvășitor al miliardarului a cărui avere era estimată, anul trecut, de Forbes la 1,2 miliarde lei. Forbes îl descria drept cel mai mare dezvoltator român de mall-uri și, potrivit averii, îl așeza pe locul 10 în topul celor mai bogați români (la egalitate cu Gruia Stoica și la mică distanță de Anca Vlad, deținătoarea Grupului Fildas-Catena).
Potrivit topiasi.ro, până să apară pe ștatul său de plată primul general de Securitate, Iulian Dascălu era doar un ieșean modest care făcea eforturi disperate să pună pe picioare mici afaceri. Generalul „său” a fost Gheorghe Atudoroaie, arestat la Timișoara pentru implicare în represiunile din decembrie 1989.
Top Iași despre Iulian Dascălu:
- un semidoct (de multe ori când iese în public scapă "porumbei" de care râd şi prietenii săi, gen "am managiuit afacerea"), dar cu atâta trecere pe lângă oficiali încât în urma lui se închid dosare penale la comandă, se deschid altele tot la comandă, se schimbă legi, sentinţe, premierii îl servesc iar presa, mai ales cea cumpărată cu publicitate, îi înalță statui.
- un ieşean modest (părinţii săi sunt foşti muncitori la Moldomobila), născut într-un cartier muncitoresc (Bularga), un băiat care n-a făcut multă şcoală (la Revoluţie era expert cofetar, abia peste 10 ani comandându-și o diplomă universitară) şi care a muncit în tinereţe pentru a-şi face un rost. „Pana in '90 am lucrat la Unirea. Am fost cofetar. Eram expert in prajituri", povestește Dascălu.
- A început în 1991 să facă mici afaceri, dar în ciuda eforturilor nu a reuşit să rupă gura târgului. „Coseam kimono-uri, embleme, rucsaci speciali, orice. Ce sa fac, castigam un ban!", a mai povestit Dascălu prin publicații plătite ca să-i construiască o imagine credibilă de băiat modest, muncitor și ambițios. Revoluţia l-ar prins cu 2.000 de dolari în buzunar. Avea 20 de ani şi nici un fel de relaţii politice sau de afaceri. Nu avea studii superioare şi habar n-avea de bănci, shopping, mall sau cash flow.
- în 1998 pe statul său de plată apare primul general de Securitate. Afacerile îi explodează brusc.
Este vorba despre Gheorghe Atudoroaie, cel condamnat pentru omorârea şi incinerarea a peste 40 de timişoreni la Revoluţie. Ei bine, în 1998 Iulian Dascălu, un afacerist modest, l-a angajat oficial pe celebrul Atudoroaie, securist greu înainte de 1989 şi apoi transformat de regimul Iliescu în şef al Diviziei de Protecţie a SRI.
Foarte rapid s-au îngrămădit pe statele de plată ale lui Dascălu şi alţi generali sau colonei de Securitate (generalii Vasile Alexoae şi Tiberiu Simion, coloneii Huţanu, Dogaru, Mocanu şi Feraru sau primul şef al SRI Iaşi, Florin Vezeteu). E greu de crezut că o asemenea colecţie de oameni grei ai sistemului de informaţii, pile şi relaţii ajung doar din coincidenţă în slujba aceluiaşi afacerist. Şi n-am pomenit decât de o parte din toţi securiştii din jurul lui Dascălu.
Având spatele asigurat de acest batalion de securişti, afacerile lui Dascălu lasă rapid cu gurile căscate pe toată lumea. (…) Peste tot scandalurile inerente unor afaceri de asemenea anvergură sunt băgate sub preş de autorităţi, Dascălu ieşind imaculat după mega-afaceri în Iaşi, Timişoara, Cluj şi Suceava.
Cea mai mare dovadă de putere a fost însă afacerea PALAS. Toţi şefii politici locali au luat poziție de "drepţi" şi au comandat voturi peste voturi în favoarea PALAS-ului, toată directorimea Iaşului s-a făcut că nu vede nicio ilegalitate la PALAS (deşi au fost o droaie de încălcări ale legii), iar când afacerea a fost scoasă totuşi în afara legii de judecători însuşi premierul Victor Ponta a venit să taie panglica. Repetăm, premierul a venit să inaugureze o afacere declarată ilegală de trei curţi de apel din ţară. Asta este puterea lui Iulian Dascălu.
Neoficial se spune că în spatele afacerilor sale a stat permanent Patriarhul Bisericii Ortodoxe, PF Daniel, fost mitropolit al Moldovei și tunător la Securitate. Tot PF Daniel este și cel care ar fi introdus până la urmă în legalitate afacerea PALAS și ar fi asigurat garanţiile uriaşe cerute de bănci.
A făcut investiţii mai mari decât Primăria, universităţile şi spitalele la un loc. E greu de crezut dar într-un oraş de talia Iaşului Primăria, cele cinci universităţi de stat şi cele opt spitale cu adevărat importante nu adună împreună investiţii mai mari decât cele ale lui Dascălu. Cele patru Iulius Mall-uri, PALAS-ul de la Iaşi şi cel aflat acum în construcţie la Timişoara au înghiţit deja, oficial, mai mult de 600 milioane euro, cam cât o tranşă la FMI. Şi urmează încă 200 milioane euro certe, plus o investiţie colosală în pregătire - mega PALAS-ul de la Bucureşti (Dascălu a preluat 100.000 mp de spaţii expoziţionale la Romexpo şi negociază construcţii faraonice pe 34 de hectare în aceeaşi zonă)
În urma construirii Iulius Mall proprietara terenului de acolo - Universitatea Tehnică - a câştigat sume derizorii în comparaţie cu dimensiunea afacerii. Statul a cedat o cantină mizerabilă şi un teren foarte valoros dar nefructificat defel primind la schimb câteva zeci de mii de euro anual.
Reţeta a fost un pic îmbunătăţită în cazul PALAS: Primăria a cedat aici 12 ha ultracentrale pentru care a primit din 2010 până în 2017 redevenţe de 3,2 milioane euro. Alte 11 milioane euro au fost plătite de grupul Iulius pentru taxe, impozite şi autorizaţii.
Strict d.p.d.v. contabil, statul a făcut o afacere catastrofală. Marele câştig al Iaşului ar fi însă „revoluţia" produsă de investiţiile lui Dascălu. PALAS-ul a devenit un adevărat motor de dezvoltare economică generând direct şi indirect peste 15.000 de locuri de muncă, majoritatea bine şi foarte bine plătite (ex: explozia IT a fost stimulată de apariţia birourilor de la PALAS).
PALAS-ul a devenit şi principalul punct turistic al Iaşului, mulți politicieni locali fiind de părere că cel mai important oraș al Moldovei ar fi fost „salvat de Dascălu. Fără PALAS şi Aeroport acum eram un pic mai puţin rău decât Vasluiul şi Botoşaniul". CITIȚI integral AICI articolul despre viața, activitatea, conexiunile și afacerile lui Iulian Dascălu, cel căruia statul român se pregătește să-i facă cadou un teren de peste 200 de milioane de euro.