EXCLUSIV. Marea Foamete din Basarabia și oroarea canibalismului: ”A murit un biet copil... Părinții au tăiat hălci din el, le-au fiert și le-au mâncat cu tătă familia. Și-apoi au murit tăți și i-au mâncat alții…” Amintiri din iadul sovietic. Monstruozitățile săvârșite de Rusia


EXCLUSIV. Marea Foamete din Basarabia și oroarea canibalismului: ”A murit un biet copil... Părinții au tăiat hălci din el, le-au fiert și le-au mâncat cu tătă familia. Și-apoi au murit tăți și i-au mâncat alții…” Amintiri din iadul sovietic. Monstruozitățile săvârșite de Rusia

Într-un interviu exclusiv acordat Podul.ro, Alexandra Racoveț (85 ani) – țărancă blajină și luminoasă de loc din Zîmbreni, sat situat la doar 30 de kilometri de Chișinău, în cea mai pitorească Basarabie, își deapănă, cu o simplitate de-a dreptul neverosimilă, zguduitoarele amintiri din anii Marii Foamete (1946-1947), cele mai îngrozitoare fiind episoadele ce fac referire la cazuri de canibalism.  

În ꞌ46, ”mama Sașa” – așa îi spun cunoscuții – era doar o copilă ce muncea din greu, cot la cot cu părinții. Întreaga sa familie urma să fie distrusă programatic în anii următori de autoritățile comuniste, prin foamete, cofiscarea averii, crimă, deportări și lagăre siberiene. 

(Alexandra Racoveț / arhiva Podul.ro)

I-a știut întotdeauna pe criminali, atunci și acum: 

”Marea foamete a început în '46, iar în '47 era straşnică. Oamenii mureau pe capete, picau de foame și se prăpădeau în chinuri. Vinovatul a fost Stalin, criminalul. El a decis să ia pâinea basarabenilor, să-i lase pe copii să moară. Foametea a fost organizată de URSS. Aşa ne-am trezit că ne-au năvălit miliţienii Selsovietului (nivelul administrativ de bază, un district rural în Uniunea Sovietică – n.a.), care ne-au luat toate cele necesare vieţii – grâul, secara, păpuşoiul, cartoafele, pătlăgelele... toate, toate roadele pământului...”.

De-a dreptul abominabile sunt cazurile de canibalism descrise de Alexandra Racoveț: părinții care consumă hălci din carnea copilului răpus de foame au parte de aceași tratament după o moarte în chinuri. La fel de grotești sunt pasajele în care oamenii înfometați mănâncă flori de salcâm, ”cocoțați ca niște ciori în copaci”, pentru ca mai apoi să moară pe capete și să fie îngropați de-a valma, într-o ladă înjghebată la repezeală, totul transformându-se într-o nouă hecatombă – citiți întregul interviu AICI

Marea Foamete nu este încă suficient cercetată. În funcție de surse, numărul oamenilor care au murit de foame și boli în perioada 1946-1947 în Basarabia variază de la 115.000 la 216.000, 250.000 și 300.000, acestora adăugându-se alți 350.000 de oameni care au fost afectați de malnutriție, dar care au supraviețuit. În timpul foametei au fost înregistrate 39 de cazuri de canibalism în diverse localități ale Basarabiei, dar probabil că au fost mai multe.

Podul.ro vă prezintă fragmentele din interviu în care Alexandra Racoveț își amintește de îngrozitoarele cazuri de canibilism de la Zîmbreni: 

Răzvan Gheorghe: În anii foametei au fost cazuri de canibalism în Zîmbreni?

Alexandra Racoveţ: Au fost, au fost... Când răposa un om, alţii se duceau degrabă, îl tăiau şi-l mâncau. Altfel ar fi murit şi ei de foame. Foametea îi smintise, îi prefăcuse-n animale. Ăştia de care vă spun prindeau de veste că cineva nu mai fusese văzut ieşit din casă de câteva zile şi se duceau să controleze. Apoi mâncau, îşi împărţeau carnea de om. La deal de noi, a murit un biet copil. Alde tată-su, mamă-sa, fraţii şi surorile au luat cuţitul şi i-au tăiat bucăţi din buci, pe care le-au fiert şi le-au mâncat împreună. Când s-a dus lumea să vadă ce se întâmplase, i-au găsit cu ceaunele pline cu carne de om. Fierbeau hălcile şi le mâncau...     

Răzvan Gheorghe: Părinţii şi-au mâncat copilul mort...

Alexandra Racoveţ: Da, daꞌ n-au scăpat nici ei cu viaţă! Au murit rapid, de boală, de foame... S-a prăpădit întreaga familie. Eu cred că n-ai cum să scapi cu viață-n tine dacă faci așa grozăvie...

Răzvan Gheorghe: Au fost mâncaţi şi ei?

Alexandra Racoveţ: Când ei au murit, alţii au tăiat bucăţi din ei şi au mâncat, da... Ţin minte că asta i-a îngrozit pe ai mei, care s-au chinuit să-i înmormânteze creştineşte. Tata şi cu un vecin au făcut sicrie de scânduri şi au cărat morţii la cimitir. Erau ca vai de dânşii... care ciopârţit, care pe jumătate mâncat... I-au băgat în aceeaşi groapă, fiindcă era iarnă grea, viscolise şi pământul era îngheţat de rupeai sapa-n el. Mama s-a dus cu o bucăţică de pâine, în locul colivei, şi cu o ulcică de vin. La înmormântare au mai participat câţiva creştini din sat. Când mureau, oamenii săraci erau aruncaţi pe o sanie şi căraţi direct la cimitir, unde erau azvârliţi la grămadă într-o groapă”.

(Alexandra Racoveț / arhiva Podul.ro)

Citește AICI întregul interviu acordat de Alexandra Racoveț

Într-un interviu exclusiv acordat Podul.ro, domnul Alexandru Mihalcea – scriitor, mărturisitor, fost profesor de limba franceză și fost deținut politic – subliniază, în tușe groase, marile nenorociri săvârșite de Rusia sovietică în Basarabia: 

”Ce-au pățit bieții de basarabeni, sărmanii de ei, ferească Dumnezeu: genocid, pușcărie politică, deportări masive în Siberia, lagăre de exterminare, rusificare cu arma-n coaste, la toate acestea adăugându-se și abominabila foamete din ꞌ46-ꞌ47, când s-au înregistrat cazuri de canibalism. Teroarea a atins cote paroxistice în Basarabia, care a fost și rămâne parte din România în sufletul meu. 

Primii care au raportat și au documentat cazurile de canibalism au fost chiar NKVD-iștii, într-o serie de rapoarte secrete. Acum nimeni nu mai poate zbiera că reacțiunea mizerabilă și imperialiștii anglo-americani ar fi inventat atrocități imposibile în glorioasa Uniune Sovietică, întrucât chiar criminalii le consemnează și le raportează cu exactitate, chiar în perioada groaznicei foamete organizate la ordinul lui Stalin”.

(Foto deschidere: stânga Alexandra Racoveț / sursa: arhiva Podul.ro / dreapta, sursa infoprut.ro)

Citește AICI întregul interviu cu fostul deținut politic Alexandru Mihalcea

c203001942f4e2d6c57f831fcdf854aa
„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.