Încleștarea înverșunată a actualului procuror general, Alexandr Dmitrievici Stoianoglo, de funcția pe care încă o mai deține denotă, după mine, următoarele constatări reprobabile, dar, deopotrivă, periculoase:
1). Misiunea și obligațiunea primară a lui Stoianoglo în această funcție a fost și rămâne protejarea, cu orice preț, a ramificării de oligarhi, corupți și infractori notorii, adunați sub umbrela protectoare a lui Igor Dodon, Veaceslav Platon și a altor elemente din lumea interlopă autohtonă, CSI-istă și internațională. Chiar dacă ar vrea să nege acest adevăr, un lucru este incontestabil: în spatele acestora se află forțe din Rusia de la nivel politic până la cel penal, iar Stoianoglo cunoaște foarte bine aceste realități. Simbioza evidentă dintre misiunea lui "națională" și obligațiunea externă îl face extrem de vulnerabil pentru funcția deținută, mai ales în condițiile noilor realități politice din Republica Moldova de după 11 iulie 2021. Stoianoglo, prin clasarea unor dosare pronunțat politice din perioada odiosului regim al lui Plahotniuc, a considerat că și-a îndeplinit deja misiunea de procuror general și a trecut la cea menționată mai sus. Dacă aveți reticențe vis-à-vis de această constatare, v-aș sugera să aflați cine concret și care forțe politice s-au aflat la originea promovării fulminante al lui Stoianoglo în ierarhia puterii juridice, dar și a celei politice;
2). Substituirea intenționată a responsabilităților pentru eșecul lamentabil a celor 2 ani de mandat pe seama apartenenței sale etnice (găgăuze) este o adevărată provocație politică, impecabil regizată și calculată, cu repercusiuni și așteptări speciale, mai ales pentru mediul nostru antinațional. Acest gen de declarații l-am mai parcurs în perioada sovietică, în special în cea a faimosului "Interfront" din anii 1988-1992, cu urmările tragice de rigoare, cunoscute de către toți cetățenii noștri. Resuscitarea acelor vremuri ar putea prinde "rădăcini" rapide în solul politic instabil și încă fertil al Republicii Moldova, în condițiile unui stat extrem de fragil și vulnerabil, cu instituții nefuncționale;
3). Intervenția lui Stoianoglo pentru a stopa imediat investigațiile independente ale procuraturii în cazul secvențelor video cu "kuliokul" lui Dodon (antepronunțarea imediată a verdictului și deturnarea investigațiilor la doar câteva zile după apariția secvenței prin intermediul unei emisiuni TV, care-l promovează constant!), inclusiv tergiversarea intenționată a examinării echidistante și non-partinice a faimosului caz "Bahamas", sub aberantul pretext că timp de 6 ani de zile procuratura generală nu poate convoca o comisie rogatorie moldo-elvețiană pentru a finaliza dosarul, trădează adevăratele intenții și scopuri urmărite de actualul procuror general. Dacă dosarul "Bahamas" nu oferă mai mult decât suficiente probe ca protagoniștii să fie deferiți justiției (după prezentarea integrală a atâtor documente concludente!), atunci chiar și un student de la facultatea de drept ar avea suficiente motive să se revolte de prestația lamentabilă a procuraturii și a procurorului general?!;
4). Angajarea procuraturii generale în lupta politică cu deputații, liderii și actorii politici, cu reprezentanții societății civile, transformând (în interese personale) instituția pe care o conduce într-o bâtă politică împotriva acestora (numai de câte declarații "imparțiale, echilibrate și echidistante" am beneficiat și eu odată cu dosarele "Kuliokul" și "Bahamas"!?). Oare acest procuror cu experiență de peste 20 ani în structurile procuraturii să nu cunoască responsabilitățile primare ale unei procuraturi de a nu se lasă antrenată, sub nicio formă, în bătăliile politice ce le revin exclusiv deputaților, politicienilor, societății civile și întregii societăți, cu excepția structurilor din domeniul justiției și a ordinii de drept? Un adevăr trist și regretabil, ce nu mai poate fi tolerat: procurorul general Stoianoglo nici până astăzi nu s-a debarasat de tentațiile lui politice încă din perioada când era șeful comisiei securitatea statului din parlament. Anume Stoianoglo a politizat până la refuz procuratura generală și nu alte instituții fundamentale ale statului, precum actualmente pretinde acesta în mod constant și impertinent;
5). Este total iresponsabil și chiar sfidător să-ți arogi merite deosebite în deconspirarea persoanelor care au organizat furtul miliardului, aeroportului, spălările de bani, etc., după ce aceste fapte penale (persoane) au fost identificate încă în rapoartele “Kroll” și a numeroaselor comisii parlamentare de anchetă pe subiectele respective. Nu de constatări și de declarații politice era nevoie, ci de acțiuni concrete, ferme, consecvente și echidistante, valorificând vastul material factologic oferit de comisiile parlamentare de anchetă, dar nimic n-a urmat. Din păcate au urmat alte acțiuni incredibile: eliberarea lui Platon și a altor reprezentanți din lumea interlopă, criminală și infracțională, sub pretextul inventat al respectării democrației și drepturilor omului, cu scopul de a-i exonera de responsabilitate penală și de a-i "trimite" cu master-klass-uri prin Marea Britanie, Cehia și în alte țări;
6). L-aș fi susținut cu vehemență pe procurorul general Stoianoglo în acțiunile sale, dacă Republica Moldova ar fi fost actualmente un stat cu democrație consolidată, în care toate instituțiile fundamentale funcționează exclusiv în baza legilor și a Constituției, în care procuratura generală și structurile ei specializate nu s-ar fi constituit în adevărate cetăți impenetrabile pentru protejarea intereselor personale și de clan, iar cei care încearcă să le demonstreze deficiențele și lipsa de acțiuni eficiente sunt etichetați ca dușmani a separării puterilor și a statului de drept. Atât Stoianoglo, cât și cei care-l înconjoară, au însușit de minune vocabularul demagogic și manipulator în promovarea "valorilor democratice europene", de neglijat fiind și activitatea acestuia în calitate de expert și consultant de proiect în cadrul CMI "Martti Ahtisaari Centre" în perioada 2015 – 2019 în învățarea terminologiei respective. Cred că doar cu atâta s-a ales procuratura generală pentru reformarea ei din milioanele de euro din partea UE, nimic mai mult. Nu vă mai ajută cu nimic, Alexandr Dmitrievici, nici recenta Adresare către instituțiile și forurile europene de specialitate, deoarece nu ați demonstrat nici cea mai elementară credibilitate în față lor;
7). După ce a pierdut orice credibilitate din partea majorității absolute a cetățenilor noștri (cea mai concludentă dovadă este rezultatul alegerilor parlamentare anticipate, inclusiv votul de blam pentru lupta ineficientă a procuraturii generale împotriva corupților și a corupției!) cramponarea cu orice preț pe menținerea funcției deținute ne demonstrează vulnerabilitatea, dar și pericolul menținerii lui Stoianoglo în această funcție de importantă majoră pentru Republica Moldova. Cetățenii noștri nu-și mai doresc master-klassuri cu penali notorii sau doar declarații politice de victimizare (s-au clarificat ei deja cine pe cine protejează și ale cui interese promovează), ci acțiuni ferme și echidistante, în strictă conformitate cu cadrul legal existent, indiferent că e vorba de Dodon, Platon, Plahotniuc, bahamiștii pesrm-iști sau alți reprezentanți ai lumii interlope și criminale;
8. Nu pot trece cu vederea o discuție pe care am avut-o cu fostul meu coleg parlamentar, ex-vice-președintele legislativului Alexandru Slusari vis-à-vis de întâlnirea (preț de vreo 3 ore!), pe care acesta a avut-o cu Alexandr Dmitrievici Stoianoglo chiar în primele zile după desemnarea în funcția de procuror general. Concluzia pe care a tras-o Alexandru Slusari s-a adeverit în totalitate: chiar dacă Stoianoglo va mișca unele lucruri pe dosare mai puțin relevante, în niciun caz și nici sub o formă nu va avansa în privința dosarelor cu implicarea nemijlocită a lui Dodon și Platon. Profund regretabil, dar această concluzie tranșantă a rămas valabilă până în prezent. De vreme ce majoritatea covârșitoare a cetățenilor noștri, inclusiv majoritatea parlamentară, au tras și ei concluzia față de "prodigioasa" activitate a lui Stoianoglo, ar fi de demnitatea elementară a unui procuror general (chiar și cu experiență de peste 20 de ani!) să tragă aceeași concluzie, pe potriva cetățenilor noștri, doar dacă povara angajamentelor asumate anterior (menționate mai sus) nu-l obligă să se țină încleștat, cu mai multă putere, de funcția încă deținută.
9). Aș fi încheiat aici cu constatările mele, dacă zilele trecute n-aș fi vizionat o secvență video atât de adecvată și adevărată cu realitățile noastre curente. Toată lumea cunoaște situația reală în domeniul luptei cu corupția, toată lumea îi cunoaște pe protagoniști, numai cei de la procuratura generală o fac ne "niznaiul în păpușoi". Perfect sovietic (pentru nostalgici), dar și perfect moldovenesc (pentru susținătorii corupților, criminalilor și infractorilor)!
𝟏𝟎). "𝐃𝐨𝐬𝐯𝐢𝐝𝐚𝐧𝐲𝐚, 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫 𝐃𝐦𝐢𝐭𝐫𝐢𝐞𝐯𝐢𝐜𝐢"!