"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a notificat Curtea de Apel Craiova de faptul că va judeca rapid sesizările magistraților români privind un potențial conflict între o decizie discutabilă a Curții Constituționale și dreptul Uniunii Europene, informează Presshub. Curtea de Apel Craiova sesiza CJUE pe 29 iunie cerând anularea efectelor deciziei CCR nr. 390/2021 care susține că SIIJ e constituțională, iar judecătorilor li se impune să nu aplice direct dreptul european în acest caz. Mai precis, judecătoarea Sorina Marinaș de la Curtea de Apel Craiova întreba CJUE dacă decizia nr. 390/2021 a CCR, prin care s-a constatat inclusiv constituționalitatea SIIJ, intră sau nu în contradicție cu dreptul UE. De asemenea, în contextul în care Costin Andrei Stancu, judecătorul de la Curtea de Apel Piteşti care a aplicat dreptul european și nu jurisprudența CCR în legătură cu SIIJ, a ajuns să fie cercetat disciplinar de Inspecția Judiciară, judecătoarea Marinaș a sesizat CJUE și privitor la un articol din statutul magistraților care sancționează ca abatere disciplinară nerespectarea deciziilor CCR chiar și în condițiile în care acestea contravin jurisprudenței Curții de Justiție a UE.
CCR decidea pe 8 iunie, cu majoritate de 7 la 2, că SIIJ este constituțională. Hotărârea a venit la doar o zi după ce Curtea de Apel Pitești a stabilit că Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție nu este justificată de imperative obiective și verificabile. Totodată, CAP hotărâse că SIIJ nu este însoțită de garanții care să înlăture orice risc ca această unitate de parchet să fie folosită ca instrument de control politic. Sentința a fost dată de CAP în baza unei hotărâri a CJUE. Curtea de Justiție a Uniunii Europene se pronunțase pe 18 mai în legătură cu înființarea SIIJ. CJUE a stabilit că "revine instanțelor naționale sarcina de a verifica" dacă reforma care a condus în România la înființarea SIIJ "nu este de natură să facă secția menționată permeabilă la influențe exterioare". (mai multe detalii AICI în legătură cu sentința dată de CAP) Pe această speță, Curtea Constituțională a atras atenția într-un comunicat că judecătorii de la instanțele ordinare de judecată nu pot aplica decizia dată de CJUE în detrimentul hotărârilor CCR. (consultați AICI comunicatul complet)
Referitor la întrebările transmise de judecătoarea Sorina Marinaș Curții de Justiție a UE, fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, a precizat că cel mai probabil CCR va mai primi o lovitură din partea forului european, însă fără vreun efect concret din moment ce coaliția PNL-USRPLUS-UDMR nu modifică Legea 47 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale cu scopul de a o depolitiza, existând astfel riscul ca în anul 2022 să avem parte de noi "dorneni" în componență care să fie artizanii unor hotărâri mai mult decât controversate.
"Foarte probabil CJUE o să mai dea încă o scatoalcă lui Dorneanu&Co. din CCR, dar mă îndoiesc că lui Dorneanu îi pasă!
Apropo, observ că modificarea legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR tot nu este o prioritate deși mulți s-au lăudat în campania electorală cu reformarea și modificarea legii de funcționare a CCR imediat după alegeri, nu?
În 2022 vor fi numiți 3 noi judecători la CCR! Poate se răspunde credibil de ce vor fi numiți după aceeași lege și nu după o lege modificată care să impună profesionalism și meritocrație și NU politruci și pile introducând, de exemplu, obligativitatea ca noii membri ai CCR să nu fi fost membri de partid sau afiliați politic timp de 10-15 ani înainte de numire?
Sau legea criticată în campania electorală este acum bună și este foarte ok pentru ca numirile să se facă folosind formula existentă?!", a scris Birchall pe Facebook.
