La Chișinău începe lupta cu „statul capturat”. Noua putere se instalează în instituții și „transmite semnale”. Exponenții fostului regim încearcă să se adapteze la noile condiții politice

Mașinăria politică de la Chișinău se repune în funcțiune, după o relativă acalmie care a intervenit în societate după alegerile anticipate. Ambele tabere, atât cea câștigătoare, cât și cea perdantă, au avut nevoie de timp pentru a-și stabili tacticile și acțiunile de mai departe. Astfel că în luna august, perioadă a concediilor de vară, viața publică din Republica Moldova se anunță intensă.

Partidul Acțiune și Solidaritate, învingător detașat al scrutinului, cu 63 de mandate dintr-un număr total de 101 deputați, a preluat șefia Parlamentului, prin liderul său, Igor Grosu. Procedura s-a desfășurat nu fără elemente de spectacol. În timp ce socialiștii și comuniștii au încercat să tragă de timp și să perturbe mecanismele legale, invocând „drepturile fundamentale ale omului”, cei câțiva deputați ai afaceristului fugar Ilan Șor au ales o tactică frecvent folosită în epoca post-adevăr, dându-și voturile pentru candidatul PAS, într-o tentativă „constructivă” de a sprijini noua putere.

Foarte repede au apărut, nu numai în presa socialiștilor, dar și pe anumite platforme mediatice unioniste, titluri despre o inexistentă „coaliție PAS-Șor”. Partidul dirijat de la distanță de interlopul despre care se presupune că s-ar ascunde în Israel nu este la prima încercare de a discredita PAS. În urmă cu câțiva ani, una din companiile acestuia a făcut o donație partidului condus la acea vreme de Maia Sandu, suma de bani fiind returnată după ce s-a aflat despre proveniența sa, nu înainte ca evenimentul să fie speculat de resursele mediatice ale tutorelui lui Șor, oligarhul extrem de potent la acea vreme, Vladimir Plahotniuc.

Gruparea lui Șor s-a grăbit să anunțe că va vota în Parlament și cabinetul de miniștri pe care urmează să-l formeze în zilele următoare Natalia Gavriliță, cea desemnată de președinta Maia Sandu în funcția de prim-ministru. Acțiunea poate fi privită și ca o încercare naivă de a cumpăra bunăvoința noii stăpâniri, în condițiile în care practic toți deputații acestei formațiuni sunt susceptibili de a fi inculpați pentru diverse infracțiuni comise în trecut. Dosarul unuia din ei, Denis Ulanov, a fost transmis astăzi în instanță, suma fraudei calculate de procurori în acest caz fiind de jumătate de milion de dolari. Aceasta este o mică parte din miliardul deturnat în 2014 din sistemul bancar al Republicii Moldova de către Șor și alți executanți și figuranți de marcă în acea operațiune de răsunet.

Procuratura Generală, învinuită de complicitate cu anumite grupuri infracționale, a devenit activă în ultimele săptămâni, pe fondul unor apeluri repetate venite din partea Maiei Sandu și a liderilor PAS de a „livra rezultate”. Ultima ispravă a procurorilor este reținerea unuia din capii poliției de pe vremea regimului lui Vladimir Plahotniuc, Alexandru Pânzari, a cărui ultimă funcție publică a fost cea de ministru al Apărării în unul din guvernele lui Igor Dodon. Pânzari este învinuit de abuz de putere, divulgare a secretului de stat, fals în acte publice și alte acțiuni grave.

Activismul Procuraturii Generale și al altor piese din sistem este perceput, însă, în societate ca un reflex de adaptare a acestora la noua putere, „până când va trece furtuna”. Supraviețuitori ai mai multor cataclisme politice în ultimele decenii, oamenii din sistem care se simt vulnerabili speră, prevalându-se de experiențele lor anterioare, să reușească îmblânzirea noii puteri, în sensul pervertirii acesteia.

E un semn că nu toată lumea a înțeles până la urmă mesajul pe care electoratul l-a transmis clasei politice la 11 iulie. Votul masiv în favoarea unui partid a cărui principală temă de campanie a fost lupta cu corupția nu poate însemna decât măsuri drastice împotriva așa-numitelor elite care au secătuit de resurse Republica Moldova. 

Totuși, mai important decât atât este ca exponenții noii guvernări să nu devieze de la acea determinare a lor, cu care ei au defilat în campania electorală, de a reforma sistemul din temelii. Folosirea jumătăților de măsură în raport cu instituțiile „capturate” ar duce, inevitabil, la ratarea oportunității unice de primenire a acestora și, în ansamblu, de reașezare a Republicii Moldova pe partea corectă a istoriei.