VIDEO. Confruntare cu strigăte între revoluționarul Marian Ceaușescu și „ievaluatorul” Tudorel Toader la Înalta Curte de Casație și Justiție. „Sluga lui Dragnea, sluga PSD-ului care a distrus Justiția!”

Sosit la Înalta Curtea de Casație și Justiție într-un BMW uriaș, cu șofer, ca orice pensionar special care se respectă, controversatul Tudorel Toader, fost ministru al Justiției din perioada celor trei guverne dragniste când s-a încercat o politizare agresivă a justiției și cel care va rămâne în istorie drept „ievaluatorul” infam al Laurei Coduța Kovesi, pe care a și demis-o din funcția de șefă a Direcției Naționale Anticorupție, a fost luat la rost de revoluționarul Marian „Ceaușescu”, la intrarea în sediul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Fostul ministru, care este și rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, ar fi venit la ÎCCJ în calitate de avocat. 

„Cel care a distrus legile justiției, cel care a eliberat pușcăriașii, sluga lui Dragnea, sluga PSD-ului. Nu vă e rușine?! Cum mai aveți tupeul să reprezentați legea dacă ați distrus-o. Să vă fie rușine că v-ați bătut joc de legile justiției! Cum aveți tupeul să mai îmbrăcați roba de avocat când ați fost avocatul criminalilor din politică, borfașilor!”, a strigat Marian „Ceaușescu” la intrarea în curtea ÎCCJ.  

Tudorel Toader nu a răspuns acuzațiilor formulate de revoluționar. 

Toader a fost învestit în funcția de ministru al justiției în Guvernul Sorin Grindeanu, la 23 februarie 2017, funcție pe care a ocupat-o și în următoarele două guverne subordonate lui Liviu Dragnea, până în aprilie 2019, când liderii PSD au decis să-I retragă sprijinul politic.  

Acuzațiile ce i-au fost aduse de către „Ceaușescu” la ÎCCJ sunt cât se poate de fondate pentru că TT a fost un promotor al relaxării legislației pe abuzul în serviciu (faptă de care erau suspectați sau acuzați numeroși politicieni) și a susținut în repetate rânduri modificările la Codul penal și Codul de procedură penală care au fost primite cu critici din partea președintelui Klaus Iohannis, magistraților, Comisiei Europene și Departamentului de Stat al SUA. 

De asemenea, Toader a fost inițiatorul procedurii de revocare din funcție a procurorului-șef DNA, Laura Codruța Kövesi, despre care acesta spunea că și-a depășit atribuțiile atunci când a demarat o investigație asupra modului în care guvernul a adoptat OUG 13/2017. Poziția lui Toader pe legile justiției a fost contestată și de societatea civilă care i-a cerut demisia într-o serie de proteste de stradă în mai multe orașe din țară.^[ 

Radio Europa Liberă a realizat la momentul plecării lui TT de la Ministerul Justiției o amplă analiză a mandatului acestuia și a modului în care a afectat Justiția: „A trimis parlamentului un pachet cu modificări la trei legi ale justiției- statutul procurorilor și judecătorilor, organizarea judiciară și a legea CSM. Modificări de esență: președintele era scos complet din procedura de numire a șefilor DNA, DIICOT și Parchetului General, ca și din procedura de numire a președintelui Înaltei Curți, în sensul că nu mai avea dreptul nici măcar la un singur refuz, motivat ori nu. Proiectul propunea scoaterea Inspecției judiciare de la CSM și a transferarea ei în subordinea Ministerului Justiției, înființarea Secției speciale pentru anchetarea magistraților și eliminarea relei-credințe din răspunderea magistraților. Una peste alta, proiectele lui Tudorel Toader loveau mai tare în independența justiției decât cele ieșite în final din parlament. 

Oricum, și legile modificate în parlament au produs un scandal cât casa, fiind contestate din primul moment de magistrați (CSM le-a dat aviz negativ) și societatea civilă. Rapoartele Comisiei Europe, Comisiei de la Veneția și GRECO au fost extrem de critice. Dar ministrul, susținut de Coaliția de la putere și de media apropiată acesteia, nu s-a lăsat intimidat nici de aceste rapoarte, nici de MCV-urile proaste și nici de protestatarii care îl colindau pe la minister. A rezistat pe baricade, iar celor care critică legile justiției le răspunde că sunt ale parlamentului nu ale lui. Tot răul spre bine, cum ar veni. 

Dar ce începe prost, sfârșește și mai prost- legile justiției nu au avut o soartă prea fericită, Tudorel Toader a trebuit să le schimbe spre final de mandat pe toate trei printr-o Ordonanță de urgență, faimoasa OUG 7, care i-a pus în cap magistrații, comisia europeană, ambasadele, parlamentul european și, în general, tot ce nu se învârtea în sfera de influență a puterii. Ultimele luni de mandat au fost marcate de cele mai ample proteste ale magistraților, deranjați în primul rând de puterile sporite acordate așa numitei Secții Speciale, care a fost scoasă de sub autoritatea procurorului general și a ajuns un stat în stat. 

Nici cu recursul compensatoriu ministrul nu a avut mai mult succes, eliberările pe bandă rulantă au crescut infracționalitatea, mulți dintre deținuți reîntorcându-se în penitenciarele de unde abia plecaseră. Cifrele aruncate pe piață de Tudorel Toader, 13.267 deținuți eliberați într-un an, din care 650 de recidiviști, au fost contrazise de Administrația penitenciarelor și de sindicaliști. Ministrul a intrat în conflict deschis și cu aceștia, care s-au adăugat plutonului celor care îi cereau demisia. (...)

Toader nu a reușit s-o impună la conducerea DNA pe Adina Florea, căreia CSM i-a dat aviz negativ și a fost respinsă de președintele Iohannis. În schimb, a propulsat-o în fruntea Secției Speciale pentru anchetarea magistraților, unde s-a afirmat rapid. I-a deschis două dosare penale Laurei Codruța Kovesi și a pus-o sub control judiciar, spre stupefacția europenilor și a presei internaționale. Ștampilată ca amazoană a luptei anticorupție și victimă a sistemului politic, hărțuirea din țară mai mult a jucat în favoarea decât în defavoarea ei. După ce a fost selectată de o comisie de specialiști pentru funcția de procuror-șef european, Kovesi a fost nominalizată oficial drept candidatul susținut de Parlamentul European (funcție pe care a și reușit să și-a adjudece ulterior, n.red). Toader a dovedit, prin blocajul și tentativele de a o discredita, că nu uită și nu iartă, dar și că nu înțelege prea bine rigorile și valorile europene.

A vrut să-l revoce și pe Augustin Lazăr tot prin metoda Kovesi, dar nu a reușit. Mai abil, procurorul general a contestat în instanță decizia de revocare și a tras la rândul său de timp. La spartul târgului, Toader a declanșat procedura de numire a unui nou procuror general, dar acțiunea a rămas în aer. Propria remaniere l-a prins din urmă. Cei doi adversari, Toader și Lazăr, părăsesc împreună funcțiile, unul spre pensie, celălalt spre Iași”.  (mai multe detalii AICI)

CITEȘTE ȘI: Tudorel Toader, fostul „sinistru” al Justiției, intră în anchetă disciplinară pentru folosirea abuzivă a calității academice