EXCLUSIV Consultant european: "Moldovenii sunt mințiți! NU li se explică avantajele Unirii R. Moldova cu România!". Cele 2 variante prin care se poate ajunge la împlinirea dezideratului istoric al reîntregirii neamului

Un sondaj IMAS efectuat în aprilie 2021 privind Unirea Republicii Moldova cu România, obținut în exclusivitate de Podul.ro, arată că bazinul de basarabeni care ar vota pentru Unire poate ajunge până la 50%. 

În varianta în care Uniunea Europeană nu va accepta noi membri, 33% dintre cetățenii Republicii Moldova consideră că cea mai bună soluție este ca țara lor să adere la UE prin Unirea cu România, 61% preferă ca Republica Moldova să rămână stat independent, fără a deveni membră UE, iar 7% nu știu sau nu răspund.

În schimb, în cazul în care ar avea siguranța că salariile și pensiile din R. Moldova vor deveni similare cu cele din România, 50% dintre basarabeni ar vota pentru Unire, 43% s-ar împotrivi, iar 7% nu știu sau nu răspund.

MAI MULTE DETALII: EXCLUSIV Sondaj IMAS dedicat Unirii Republicii Moldova cu România. 50% dintre basarabeni ar vota favorabil. Subiectul a fost dezbătut în emisiunea „Punctul de fierbere”

În emisiunea "Punctul de Fierbere", realizată de jurnalistul Silviu Sergiu pentru platforma Podul.ro, Andrei Stoiciu, consultant european și expert în Republica Moldova, a explicat de ce nu a fost capitalizat electoral până în prezent acel bazin substanțial de basarabeni care ar vota în favoarea Unirii. Andrei Stoiciu a atras atenția că forțele pro-unioniste au fost deficitare în planul comunicării, în timp ce restul clasei politice a preferat "să fie un pește mare într-un vas mic", alimentând prin manipulări ideea statalismului moldovenesc. 

Pe finalul interviului, Andrei Stoiciu a vorbit despre cum poate fi realizată Unirea Republicii Moldova cu România, trecând în revistă 2 scenarii: "sunt 2 variante de Unire, una printr-un referendum organizat de un Guvern pentru toți românii, iar a doua variantă cea provocată de instabilitate, iar atunci rolul nostru este să le spunem moldovenilor că vor avea aceleași drepturi democratice ca toți românii".

Andrei Stoiciu: S-au făcut multe greșeli în ceea ce privește comunicarea unionismului în Republica Moldova, iar sondajul acesta o arată. Moldovenii sunt mințiți, sunt manipulați și nu li se spune adevărul inclusiv despre România.  

Silviu Sergiu: În cazul în care nu se va pune problema extinderii UE, 61% dintre cetățenii moldoveni vor ca Republica Moldova să nu intre în UE și să rămână un stat independent, 33% vor să adere la UE prin Unirea cu România. Așadar 33% este nucleul dur de unionism din Republica Moldova. De ce nu e capitalizat politic un astfel de segment? Partidele unioniste au scoruri foarte mici, deși potențialul e mare.  

Andrei Stoiciu: Unionismul în Moldova crește constant. Să ne amintim că acum 10-15 ani era undeva la 5-10%. În sondajul nostru, în clipa în care începem să vorbim despre avantajele Unirii, scorul sare de 50%, atunci când li se spune moldovenilor că vor avea salarii mai mari. Avantajele acestea nu au fost fructificate de partidele unioniste din Republica Moldova pentru că ele au mers pe o campanie învechită, depășită, iar moldovenii sunt oameni foarte pragmatici, care trăiesc în condiții dificile, iar dacă nu li se explică efectiv ce se poate întâmpla (prin scenariul Unirii – n.red.), ei nu reacționează la mesaje care au un caracter foarte general.  

Același sondaj arată că moldovenii susțin integrarea în UE, dar în același timp vor să fie și independenți. Ei sunt cumva și manipulați. Acesta e și consensul clasei politice de la Chișinău, să-i manipuleze pe moldoveni, să le vândă această idee a independenței Moldovei care de fapt e un eșec, pentru că Moldova este astăzi mult mai săracă decât România. Noi am plecat de la același nivel în anii 90, iar acum suntem de 3 ori mai bogați decât Moldova.  

Silviu Sergiu: 50% ar vota pentru Unire dacă salariile și pensiile ar ajunge la nivelul celor din România, 43% nu ar vota, 7% nu știu. Aș preciza că la întrebarea deschisă privind avantajele Unirii, salariile și pensiile sunt pe primul loc, urmează dreptul de a munci în UE și calitatea sistemului sanitar. Dvs. spuneați că pentru a-i putea aduce mai aproape pe oameni de Unire trebuie să li se comunice avantajele mult mai concret. De ce nu se întâmplă asta și cine ar trebui să o facă?  

Andrei Stoiciu: De ce se întâmplă asta? Pentru că există un consens în a informa greșit moldovenii de către clasa politică de la Chișinău și de către oamenii de acolo, care sunt foarte fericiți, de 30 de ani jucând același joc politic, același blat între Est și Vest, ba suntem independenți, ba suntem cu Vestul, ba suntem cu Estul, este o așa-zisă fantezie a Elveției din Est. Clasa politică nu are niciun avantaj să le spună moldovenilor adevărul, ba dimpotrivă. Am auzit un taximetrist care vota cu Dodon și care spunea că e rus și se teme că dacă Republica Moldova se unește cu România atunci i se va lua taxiul. Astfel de minciuni circulă în Chișinău, iar ele nu sunt combătute. Să nu uităm că moldovenii au trecut printr-un proces pe care noi în România nu l-am cunoscut. A dispărut o țară, ei făceau parte din Uniunea Sovietică, iar oamenii aveau economii, aveau conturi în bancă, aveau pensii, tot felul de planuri. De exemplu bunica băiatului meu, care este moldovean, și-a pierdut toate economiile de-o viață în ziua în care a dispărut Uniunea Sovietică, banii s-au devalorizat. Oamenii au această experiență, iar mulți se gândesc că dacă se vor uni cu România poate vor pierde puținii bani pe care-i au. Nici partidele de la Chișinău, nici cele de la București, nici partidele unioniste nu au venit să le spună ceva atât de simplu: “Doamnă, aveți pensia, nu o veți pierde! Veți avea o pensie triplă! Va fi garantată!”.  

Silviu Sergiu: Asta se întâmplă pentru că status quo-ul este preferabil, iar toată lumea își dorește ca Republica Moldova să rămână în zona aceasta gri?  

Andrei Stoiciu: Da. Este o idee pe care noi am observat-o de foarte multe ori. Evident că vecinii României nu doresc să se producă Unirea cu Republica Moldova, nici Ucraina, nici Rusia, nici Ungaria, nici măcar statele europene, de pildă Germania sau Franța. Clasa politică de la Chișinău este foarte confortabilă cu acest status quo, pentru că ei pot să promită și luna de pe cer, integrarea europeană, care nu se va întâmpla, sau pe partea cealaltă apropierea de Rusia, în condițiile în care Rusia nu îi ajută cu nimic pe moldoveni, ci dimpotrivă. Clasa politică de la Chișinău vrea să fie un pește mare într-un vas mic. Ei vor să fie jupâni.  

Silviu Sergiu: Interesant este că la întrebarea deschisă referitoare la avantajele Unirii și dezavantaje împărțirea este aproape 50-50. 49% cred că Unirea cu România va aduce foarte multe avantaje și unele avantaje, 51% puține și foarte puține. E o cifră încurajatoare?  

Andrei Stoiciu: Cu mențiunea că cifra de puține avantaje și foarte multe dezavantaje e de 38% în sondaj. Opinia politică la Chișinău e împărțită în 3 blocuri. Există unioniștii, în jur de 30-40%, iar scorul ajunge la 50% dacă li se spune ce avantaje au. Cu pensii și salarii românești depășim 50%. Mai există un bloc de 30-35% al votanților pro-Dodon, pro-ruși, care văd dezavantaje în cazul Unirii. Dar ei văd în mare parte dezavantaje imaginate, sigur că unii sunt pro-ruși din suflet, iar atunci ălora trebuie să li se spună că dacă minoritatea rusă va fi în România, atunci va avea aceleași drepturi cu cea maghiară, vor avea pașapoarte românești. Rușii din Estonia și Lituania nu au avut drept la cetățenie. De aceea ei sunt anti-UE. În Moldova dacă noi am veni cu un mesaj prin care le-am spune rușilor că vor avea drept la cetățenie și vor fi o minoritate respectată la nivel european, atunci acest scor de oameni ostili Unirii ar scădea foarte mult. Așadar, trebuie comunicat real și demontate minciunile și propaganda falsă. Există într-un final un grup de 20-30% care nu știu nimic despre Unire când sunt întrebați, nu văd niciun avantaj sau dezavantaj, 35% spun că nu știu când se va întâmpla Unirea sau dacă se va întâmpla vreodată. Această treime de populație o găsim la toate întrebările. Acești oameni nu știu la ce să se aștepte pentru că nu li se spune nimic despre această temă.  

Silviu Sergiu: Ce a greșit România în relația cu Moldova și ce a făcut bine, dacă a făcut bine? 

Andrei Stoiciu: România are o capacitate administrativă slabă comparată cu nevoile sale. Clasa politică s-a concentrat pe integrarea europeană și integrarea în NATO, ceea ce e foarte bine, dar nu a rămas foarte multă energie pentru a se ocupa de Moldova. Nu am trimis oameni buni la Chișinău, România nu a susținut oameni buni acolo, a considerat chiar ca fiind favorabil să aibă Republica Moldova într-o zonă gri. De asemenea, România a finanțat fanfaroni, oameni care au cheltuit banii degeaba, a mizat pe acorduri guvernamentale falimentare, țara noastră oferind 100 de milioane de euro Moldovei, care nici măcar nu au fost cheltuiți toți, deși e criză economică. Anul trecut acordul de cooperare România-Moldova a fost suspendat pentru că moldovenii nu au completat actele. Vorbim despre Guvernul Maiei Sandu, pro-european și reformist pe care noi îl ajutăm. Ei nici nu au capacitatea, voința, dorința să primească ajutoarele statului român. De ce? Sunt și ei incompetenți și au alte interese. Așadar, pe partea aceasta Guvernul României a greșit. Pe de altă parte, Guvernul României a făcut bine atunci când a demarat inițiative personale, de a deschide campania de vaccinare pentru cetățenii moldoveni, care au început acum să vină în România. România a dat șansa aceasta moldovenilor. România a mai făcut bine atunci când a început să ajute grădinițele, să ajute oamenii pe plan local cu SMURD-ul, cu evacuările ș.a.m.d. Dacă vă uitați pe sondaj, sistemul medical din România, deși este slab, tot este mai bine văzut de moldoveni decât sistemul lor. Cred că România ar trebui să învețe de la alte țări ce fac cu alți cetățeni, ce face Rusia de exemplu cu cetățenii săi în Transnistria, Donbass, le dă cetățenie, le dă pensii, le asigură securitatea, le dă acces la sistemul educațional rusesc. Îi consideră cetățenii săi. Asta trebuie să facem și noi, să ne ajutăm cetățenii noștri din Republica Moldova. 

Silviu Sergiu: Cum putem ajunge la Unire? Printr-un referendum? E nevoie de o consultare populară. Din punctul de vedere al dreptului internațional ce variante avem? 

Andrei Stoiciu: E o temă despre care nu s-a vorbit vreodată. Oamenii nu-și închipuie cum poate avea loc Unirea. Ideea cu referendumul e șubredă, întrucât pentru a fi legitim trebuie să fie organizat corect. În momentul de față o mare parte din teritoriul Moldovei și o mare parte din Transnistria nu sunt controlate de statul moldovenesc. Când spunem "hai să facem un referendum în Moldova", spunem de fapt "hai să dăm ocupanților din Transnistria dreptul de a decide soarta". Statul moldovenesc nu are capacitatea de a alunga Rusia din Transnistria, iar Rusia nu va pleca de acolo. Transnistria e un teritoriu care nu va face parte din Moldova, indiferent de ce fantezii spun politicienii de la Chișinău. Atunci există un precedent european, care e la nivelul Curții Constituționale din Spania. În Spania se află Catalonia, care, precum Moldova, are o istorie comună cu Spania și, fiind în situația de a discuta un referendum în Catalonia, Curtea Constituțională din Spania a decis: "atât timp cât identitatea catalană e atât de strâns unită cu cea spaniolă, cât există oameni care se definesc și ca fiind spanioli, dar și catalani, există foarte mulți catalani care nu locuiesc în Catalonia și există mulți spanioli care locuiesc în Catalonia, atât timp cât istoric regiunea Catalonia a variat ca suprafață, ca extindere, ca tip de populație, nu este o entitate administrativă stabilă, iar cultura este strâns legată de istoria culturii poporului spaniol, atunci un referendum privind Catalonia trebuie să aibă loc cu toți cetățenii spanioli, nu numai cu cei din Catalonia". Asta înseamnă că niște oameni dintr-o regiune nu decid asupra comunității lor, pentru că de fapt comunitatea lor este mai mare. Acesta e precedentul spaniol. În cazul Moldovei un referendum pentru a fi considerat legitim ar trebui făcut ca în Spania de toți cetățenii români, indiferent unde se află. 

Silviu Sergiu: Credeți că vom reuși să ne reunim? Dacă da, în ce orizont de timp, dacă nu, de ce? 

Andrei Stoiciu: Există 2 scenarii mari care se pot întâmpla. Contează foarte mult situația din regiune. Există scenariul pe care-l numesc Turkmenistan, adică Moldova izolată, controlată de feude, izolată internațional. Este ceea ce a propus Dodon, perioadă de 2-3 ani în care moldovenii și-au luat tălpășița și au fugit pe unde pot, iar Moldova a rămas o zonă lipsită de perspectivă de viitor, lucru care a convenit vecinilor noștri. Al doilea scenariu e cel al Unirii, care poate avea loc în 2 feluri. Primul fel e cel pe care l-am menționat, în cadrul unui referendum constituțional făcut cu toți cetățenii români. Înseamnă să avem la București un Guvern suveranist, tendința suveranistă în Europa este puternică, dar bineînțeles rămânem europeni. Și la noi putem anticipa un guvern cu tendințe suveraniste care să organizeze un referendum pentru toți cetățenii români aflați în toată Europa. În momentul de față există un potențial suveranist în România de peste 40%. Nu contează numele partidului, partidele se pot schimba, dar vorbim de o tendință la nivel european în care se spune că o altfel de Europă este posibilă. 

Silviu Sergiu: Rusia nu va avea niciun cuvânt de spus în povestea asta? 

Andrei Stoiciu: Al doilea scenariu este cel în care conflictul cu Rusia se va acutiza. Ucraina e un stat cu foarte multe probleme. Și acolo populația e foarte împărțită. Putem să anticipăm separarea Ucrainei, dezmembrarea Ucrainei sau un conflict latent precum cel actual, putem să anticipăm că există tendințe agresive ale Rusiei în Sudul Ucrainei. Tot Sudul Ucrainei este rusofon și poate să facă parte dintr-o regiune unită cu Crimeea. În cazul acesta în care avem un tip de instabilitate, cred că este normal ca România să își apere cetățenii. Atunci poate să aibă loc Unirea pe modelul din 1918. Ca să apărăm cetățenii din Moldova de conflictul regional le asigurăm ajutoare umanitare, le păzim, facem ceea ce e normal pentru a apăra cetățenii. Deci sunt 2 variante de Unire, una printr-un referendum organizat de un Guvern pentru toți românii, iar a doua variantă cea provocată de instabilitate, iar atunci rolul nostru este să le spunem moldovenilor că vor avea aceleași drepturi democratice ca toți românii.