Procurorii, lovitură de proporții pentru extremiști: PG anchetează incidentele de la Valea Uzului. Colonelul Cucoș, Simion, fondatorul AUR Lulea, Peia și Chelaru au participat la evenimente

RFI a publicat pe 21 aprilie 2021 un articol în care atrage atenția că Parchetul General cercetează evenimentele din 2019 de la Valea Uzului, loc care a reprezentat scena unor confruntări violente între români și maghiari, care și-au disputat în acel moment dreptul de a-și comemora eroii.

Dosarul a fost clasat inițial în februarie 2020 de către procurorul din Moinești pe motiv că "afară cu ungurii din țară" este "o presupusă lozincă antimaghiară" care nu se încadrează la infracțiunea de incitare la ură și discriminare. "Presupusa lozincă nu viza o categorie de persoane, ci o etnie", își argumenta procurorul decizia de clasare. Mai mult decât atât, dosarul a fost instrumentat deficitar, procurorul chemând la audieri doar martori "români".

Ulterior, Judecătoria Moinești a stabilit că dosarul nu trebuie clasat, fiind necesară continuarea investigațiilor pentru infracțiunea de incitare la ură și discriminare. În cele din urmă, cauza a ajuns la Parchetul General și urmează de văzut ce și pe cine anchetează procurorii. 

Pe 6 iunie 2019, mai multe sute de români veniți să-și comemoreze eroii îngropați în cimitirul internațional de la Valea Uzului au forțat intrarea în locația închisă cu lacăte de udemeriștii aflați la conducerea județului Harghita.

Înfierbântați de situația găsită pe Valea Uzului, aceștia din urmă au rupt lemne din poarta principală și au intrat în cimitir cu forța, împingându-se cu jandarmii care au încercat să le împiedice accesul și agresând câțiva etnici maghiari. Printre organizațiile românești care au mobilizat sutele de participanți au fost Frăția Ortodoxă Sf. Mare Mucenic Gheorghe purtătorul de Biruință și Noua Dreaptă. În fruntea mulțimii dezlănțuite s-au aflat actualul copreședinte al AUR George Simion, fostul europarlamentar PSD Cătălin Ivan și fostul șef al Marelui Stat Major, generalul Mircia Chelaru, actualmente parlamentar AUR. La manifestație a participat și Marius Dorin Lulea (vedeți video AICI), unul dintre fondatorii partidului AUR, afaceristul care a asigurat serviciile de proiectare la renovarea celei mai valoroase clădiri deținută de Moscova în București. (mai multe detalii AICI) Propaganda rusă Sputnik a lăudat prezența lui Chelaru la incidente. Cu titlul "Înfruntarea din Valea Uzului - patrioții români au rupt lacătul și au intrat cu forța!", Sputnik a relatat atent desfăşurarea evenimentelor şi a ţinut să sublineze prezenţa a două personaje controversate: "celebrul general și patriot" Mircia Chelaru şi președintele Partidului Neamul Românesc, Ninel Peia, cel care a contribuit alături de AUR la propulsarea Dianei Șoșoacă în Parlament. De asemena, în mulțime s-au aflat și reprezentanți ai galeriilor de fotbal, cunoscuți drept ultrași, care au avut rolul de a contribui la escaladarea violențelor, precum în cazul protestului din Piața Victoriei din data de 10 august 2018. 

Ceea ce trebuie reliefat este faptul că, în fruntea mulțimii, s-a aflat și Sebastian Cucoș, șef al Jandarmeriei Române în momentul în care s-a produs jandarmeriada din 10 august 2018 împotriva protestatarilor pașnici. Sebastian Cucoș, al doilea om în Jandarmerie la data de 6 iunie 2019, a permis accesul românilor în zonă în condițiile în care riscul unor violențe interetnice era foarte ridicat. Sub titlul "El e regizorul scandalului din Valea Uzului", publicația uh.ro a inserat într-un articol mai multe imagini video cu Sebastian Cucoș. Totodată, publicația uh.ro l-a acuzat pe Sebastian Cucoș că a condus mulţimea înfuriată la cimitir.

Uh.ro: "Tonul a fost dat şi atacul a fost pornit de către suporteri de fotbal din capitală (prietenii mei mai specializaţi în fotbal spun că tatuajele cu câini fac referire la Dinamo).

* Jandarmeria s-a prefăcut că ne apără, dar i-a lăsat pe atacatori din ce în ce mai aproape, fără motiv.

* Jandarmii n-au pus garduri de fier, n-au folosit scuturi, ca altă dată, n-au apelat la trupele speciale, la mascaţii care stăteau la 100 de metri de locul altercaţiei.

* Jandarmii n-au folosit nimic din dotare, doar mâna liberă. N-au fost extraşi din mulţime scandalagii, ca altădată, n-au fost nici măcar legitimaţi.

* A fost acolo un om discret care a dirijat mai multe momente importante ale acţiunii: el a condus mulţimea înfuriată la cimitir, a asigurat popii la intrarea în cimitir, a împărţit instrucţiuni jandarmilor cu o lejeritate cu care nici superiorul lor direct nu face".

Vedeți video 1: 

Vedeți video 2:

Politologul Stelian Tănase atrăgea atenția după violențele din Valea Uzului că întreaga acțiune a fost premeditată: "Nu-mi place teoria conspirației, nici nu am boala scenaritei. Dar mi-a atras atenția viteza de propagare a violenței în acest incident. Replici venite una dupa alta în timp scurt. Asta trădează niște pregătiri făcute în prealabil. Se aruncă o făclie aprinsă peste un covor de frunze uscate și vreascuri. Arde instantaneu, vîlvătaia se face repede cît casa. Cu asta seamană povestea din satul Dărmănești – sat pe care numai cunoscătorii îl găsesc pe o hartă. Dar agitatorii sunt în acest caz profesioniști. S-a luat un simbol, un loc cu sensibilități istorice, s-a montat ca la carte o provocare. Au apărut capetele înfierbîntate, dublate de agenți, apoi tipi în diverse uniforme și formațiuni paramilitare care își spun ”civice” – sunt civice cum sunt eu budist. Acestea au făcut multe, dar nu totul. Cîțiva politicieni s-au amestecat ca să-și amintească lumea că mai există. Sunt însetați de imagine și li s-a oferit prilejul. Ei nu fac decît să ațîțe, să dea drumul la cîinii turbați, să vorbescă hate speech cu cinism. Am văzut/ascultat ieri asemenea ziceri otrăvite. Dacă nu era o provocare, incidentul se termina cu o bătaie la bodega din sat între doi bețivi. Așa însă, incidentul a luat amploare. Sunt destui prin preajmă cu sticlele pline de gaz, sunt pregătiți să le toarne peste foc. Au apărut urgent steaguri, bannere belicoase, declarații sforăitoare, jandarmi, proteste și para proteste. Mesajul meu – Tovarăși, mai răsfirați, vă rog! Mirosiți urît! Pute a provocare. Nu vă mai jucați cu focul. Nu cumva să dați foc la tot satul dorind să aprindeți un foc în sobă. Duceți-vă acasă la voi cu sau fară pașaport!". (citiți AICI analiza completă)

Un alt articol care merită parcurs pentru a înțelege ce s-a întâmplat pe Valea Uzului a fost redactat de Mugur Vărzariu, pentru Adevărul: Români şi maghiari înapoi în linia întâi, în cimitir: "În perioada sărbătorilor Pascale catolice, primăria Darmăneşti a dispus unilateral ridicarea în incinta cimitirului militar maghiar din Valea Uzului un complex de 52 de cruci de beton, o cruce ortodoxă tot din beton şi a amplasat şapte steaguri aparţinând naţionalităţilor beligerante, adăugându-l suplimentar şi pe cel al UE. Imediat ce au luat la cunoştinţă de cele întâmplate, câţiva membri ai comunităţii maghiare au acoperit cu pungi de plastic crucile pe care era inscripţionat „erou român necunoscut“ şi marea cruce ortodoxă din beton ce domina tot cimitirul".

Într-un articol amplu publicat pe Historia, Marius Diaconescu, lector universitar şi doctor în istorie la Facultatea de istorie din Bucureşti, a explicat de ce nu se înțeleg ungurii cu românii nici în mormintele din Cimitirul Internațional al Eroilor din Valea Uzului.

Într-un articol redactat pentru publicația Adevărul, Marius Diaconescu a atras atenția că printre principalii provocatori de violențe s-a aflat și președintele UDMR al Consiliului Județean Harghita, Csaba Borboly: "Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Csaba Borboly, a închis ieri, 29 mai, poarta de acces în Cimitirul Internaţional al Eroilor din Valea Uzului cu un lanţ cu trei lacăte. Este o acţiune provocatoare la adresa românilor, care intenţionează să îi comemoreze pe eroii români îngropaţi aici în 6 iunie, de Ziua Eroilor. Csaba Borboly a încălcat legea cu bună ştiinţă, pentru că scopul său este doar cel de a provoca reacţii ostile ale românilor.

Csaba Borboly este într-o permanentă campanie electorală. Este foarte activ pe Facebook, unde postează înregistrări video sau fotografii despre activitatea sa politică, mai ales pe teme naţionaliste, sensibile pentru etnicii maghiari.

Cimitirul Internaţional al Eroilor din Valea Uzului îi oferă lui Csaba Borboly un subiect inepuizabil despre grija sa de păstor peste sufletele electoratului maghiar din Harghita, uşor de manipulat prin incitarea la ură faţă de români. Nimeni nu l-a întrebat pe Csaba Borboly de ce nu a clarificat problema jurisdicţiei asupra Văii Uzului până acum. Este preşedinte al Consiliului Judeţean Harghita din 2008, iar între 2004-2008 a fost vicepreşedinte. Fiind la conducerea judeţului din 2004, cunoştea foarte bine problemele de graniţă cu judeţul Bacău şi era persoana cea mai îndreptăţită să o rezolve pe cale legală. De ce nu a rezolvat disputa teritorială cu judeţul Bacău până acum? De ce nu a înregistrat în Cartea Funciară Cimitirul Eroilor din Valea Uzului, dacă el aparţine, după cum afirmă Csaba Borboly, de judeţul Harghita? Din 2004 până în 2019 a avut suficient timp pentru a închide pe căi legale problema cimitirului. Însă nu a făcut-o, pentru că nu este interesat să urmeze căile legale, ci vrea să profite electoral de problema cimitirului.

În 23 mai, Consiliul Local al comunei Sânmartin din judeţul Harghita, care revendică dreptul de proprietate asupra cimitirului, a adoptat o hotărâre prin care interzice pentru 30 de zile accesul în incinta cimitirului, cu excepţia lucrărilor de întreţinere. Documentul a fost publicat abia Luni, după alegeri. Invocând această hotărâre, Csaba Borboly a închis cu un lanţ cu trei lacăte poarta cimitirului.

De ce închiderea cimitirului este ilegală

Hotărârea Consiliului Local este un abuz şi nu are absolut nicio valoare juridică. Nici consilierii locali, nici Csaba Borboly nu cunosc legea 379 din 2003 despre cimitirele eroilor. Deşi o invocă în argumentarea hotărârii.

Conform art. 8, alineatul (1) al acestei legi: „Mormintele şi operele comemorative de război proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile şi sunt monumente de for public.”

Fiind monument de for public, nimeni nu poate să pună niciun lacăt şi nimeni nu poate interzice accesul. Cimitirul eroilor din Valea Uzului este monument de for public, nu este proprietatea personală nici a preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita, nici a consilierilor din Sânmartin, deci ei nu pot sub nicio formă să interzică accesul. Pentru că încalcă legea.

În al doilea rând, teritoriul pe care se află cimitirul este înregistrat în cartea funciară a oraşului Dărmăneşti din judeţul Bacău. Până când disputa teritorială dintre judeţele Bacău şi Harghita se va rezolva pe cale legală, adică în instanţă, unde fiecare parte îşi va prezenta documentele care să îi ateste drepturile, iar judecătorii vor da sentinţa finală, cimitirul este administrat de Primăria oraşului Dărmăneşti, pentru că ea are act de proprietate în acest moment. Consiliul Local din Sânmartin  nu poate emite niciun document referitor la acest cimitir până când nu obţine legal dreptul de proprietate. Deci această hotărâre este ilegală.

Acţiunile lui Csaba Borboly au scopul de a-i provoca pe românii care vor să comemoreze eroii de Ziua Eroilor, 6 Iunie. Pe reţelele de socializare este anunţat un eveniment de comemorare în cimitir, organizat de societatea civilă. Organizatorii îndeamnă la moderaţie şi respect faţă de mormintele maghiare în timpul ceremoniei. Sigur vor fi luate măsurile necesare pentru evitarea escaladării tensiunilor şi provocatorii, indiferent de etnie, vor fi îndepărtaţi. Pomenirea morţilor înseamnă respect, pietate şi bun simţ.

Această acţiune este organizată de Ziua Eroilor, zi în care sunt comemoraţi eroii români. În Cimitirul din Valea Uzului sunt îngropaţi şi români, alături de unguri, germani, ruşi etc.

Maghiarii nu vor să accepte realitatea istorică: cimitirul creat de trupele maghiare în 1916-1917 a stat la baza extinderii şi reorganizării lui de către Societatea Cultul Eroilor în 1926-1927. Baza legală a structurii cimitirului constă în documentele emanate în 1927, nu în 1917. Cimitirul iniţial din 1917 avea chiar şi el soldaţi români decedaţi în timpul luptelor. Refuz să cred că soldaţii unguri din 1916-1917 s-au purtat ca nişte sălbatici şi au lăsat soldaţii români decedaţi neîngropaţi.

În 1926-1927 au fost recuperate osemintele mai multor sute de soldaţi morţi în război, îngropaţi în timpul luptelor prin pădure, prin resturi de tranşee sau în morminte comune improvizate şi au fost reînhumate în cimitirul din Valea Uzului, care a fost extins de la circa 450 de morminte la peste 1300.

Atât de mult se cultivă ura ungurilor împotriva românilor, încât maghiarii nu sunt în stare să accepte că în Valea Uzului au murit şi români, care au fost îngropaţi alături de cei maghiari în cimitir. Separatismul este cultivat într-o aşa manieră, încât în mintea lor, mulţi maghiari nu pot concepe ca măcar după moarte ungurii şi românii pot sta alături.

Maghiarii invocă şi recunosc doar documentele cimitirului din 1916-1917 şi neagă datele din documentele create în 1926-1927. Este deja un reflex pentru maghiari negarea Unirii Transilvaniei cu România în 1 Decembrie 1918 şi orice document emanat de administraţia românească este pur şi simplu negat. Nici măcar nu este contestat, ci îi este negată pur şi simplu existenţa. În această paradigmă trebuie înţeleasă obtuzitatea celor care contestă că în 1926-1927 au fost îngropaţi şi români în cimitir.

Unii maghiari spun că românii sunt îngropaţi peste munte în Dărmăneşti. Asta ar însemna că soldaţii români care au murit în luptele de pe Valea Uzului, chiar pe teritoriul satului respectiv, iar trupurile lor au rămas în teritoriul cucerit de trupele maghiare, au fost trimişi de unguri peste linia frontului. Nici măcar în filmele SF nu găsim astfel de scenarii.

Existenţa osemintelor soldaţilor români în Cimitirul Eroilor din Valea Uzului este o realitate indubitabilă. O dovedesc documentele. Cimitirul are într-adevăr mai multe morminte ungureşti, dar asta nu înseamnă că românii nu au dreptul să îşi comemoreze eroii îngropaţi acolo. Este un cimitir internaţional.

Aşa cum maghiarii au dreptul să îşi comemoreze eroii, acelaşi drept îl au şi românii. Nimeni nu poate pune lacăte pe cimitire pentru a bloca comemorarea eroilor români".