Scriitorul, teologul și traducătorul Cristian Bădiliță avertizează, pe pagina de Facebook a domniei sale, că unul dintre principalele obiective ale detractorilor personalităților asasinate de regimul comunist în temnițe și lagăre de exterminare, sau oriunde altundeva, în cadrul abominabilului genocid roșu, este acela de a arunca toate relele comuniste în cârca dreptei interbelice și a exilaților postbelici, ceea ce reprezintă o manipulare de proporții.
Podul.ro vă prezintă în integralitate comentariile domnului Cristian Bădiliță:
”Pe cine și de ce comemorăm?
De trei ani de zile o polemică interesantă bîntuie mediile intelectuale și politice franceze: în jurul personalităților din trecut care merită comemorate.
În primul rînd, Ministerul Francez al Culturii a publicat (cum e normal pentru orice țară) o Carte a celebrărilor naționale. Mulți s-au opus (pe bună dreptate) folosirii termenului ‹celebrare› și l-au impus (tot pe bună dreptate) pe cel de ‹comemorare›. Celebrarea rimează cu ridicarea necritică în slăvi. Comemorarea e un termen ceva mai cuminte și mai adecvat.
În al doilea rînd, cîteva personalități majore, precum Charles Maurras sau genialul scriitor L.F. Céline, au fost eliminate ulterior, din cauza antisemitismului virulent și criminogen. Asta nu înseamnă că lor nu li se consacră colocvii, monografii sau că ar fi scoși din programa școlară. Cum să-l scoți pe Céline din programă? E unul dintre cei mai mari scriitori ai secolului XX. Dar nu-l comemorezi oficial.
Anul acesta se împlinesc 200 de ani de la moartea lui Napoleon și 150 de ani de la celebra Comună din Paris, care, în numele unor idealuri comuniste, a provocat crime și daune imense (uciderea arhiepicopului de Paris e una dintre ele). Mulți se întreabă dacă aceste două comemorări sînt legitime. Dacă da, pentru ce? Napoleon, numai pentru Codul Civil, fără masacre? Comuna, doar pentru idealuri, tot fără masacre? Vom vedea.
Oricum, chestiunea este importantă. Românii au rezolvat-o... românește. Nu-i prea interesează comemorările. Iar busturile comuniștilor distrugători de țară Iustinian Marina, Sadoveanu et comp. tronează pretutindeni. Dreapta interbelică și exilații postbelici sînt ‹vinovați› pentru toate relele... comuniste”.