"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Sentința de clasare a Dosarului 10 august, dată ieri de Tribunalul București, a șocat o țară întreagă, coordonatorii represiunii din 2018 asupra protestatarilor pașnici din Piața Victoriei scăpând de răspunderea penală. Într-un interviu acordat miercuri, 3 martie, redacției Podul.ro, președintele Asociației 21 Decembrie 1989, Doru Mărieș, a punctat marii vinovați din cauza cărora s-a tergiversat și închis Dosarul 10 august: Gheorghe Coșneanu, din postura de șef al Secției Parchetelor Militare, Felix Bănilă, din postura de șef al DIICOT, procurorul de caz Doru Stoica, dar nu în ultimul rând Giorgiana Hosu, șefă DIICOT la momentul clasării și infirmării acesteia, respectiv procurorul general Gabriela Scutea.
În primul rând, Gheorghe Coșneanu a declinat către DIICOT Dosarul 10 august privind represiunea jandarmilor asupra protestatarilor pașnici, deși instituția menționată îl ceruse doar spre studiu pentru a instrumenta speța așa-zisei lovituri de stat. Chiar Felix Bănilă, șef al DIICOT la acea vreme, a confirmat afirmația făcută de Doru Mărieș, pe care o redăm mai jos în cadrul interviului. În pofida declarației, Bănilă a ținut ulterior capturat Dosarul 10 august, în loc să dispună restituirea către SPM.
Ce declara Bănilă pentru Hotnews în data de 1 iulie 2019: "Nu am văzut ordonanța de declinare, dar am fost informat de către colegi că Secţia parchetelor militare și-a declinat către DIICOT competența pe dosarul 10 August, deși noi săptămâna trecută am cerut acest dosar doar pentru studiu, să vedem dacă există elemente de conexitate între dosarul de la Secţia parchetelor militare şi cel de la DIICOT. Noi nu am cerut declinare de competență, dar dacă dânșii așa cu considerat, să ni-l dea de tot, nu am ce să comentez".
În acest sens, trebuie subliniat că procurorul de caz Doru Stoica (DIICOT) și-a depășit competența și nu a întors înapoi către Secția Parchetelor Militare, condusă de Gheorghe Coșneanu, Dosarul 10 august referitor la jandarmeriadă, continuând atât instrumentarea speței așa-zisei lovituri de stat, care-i revenea conform atribuțiilor, dar și instrumentarea Dosarului legat de represiune, depâșindu-și competențele în acest ultim caz. Mai mult decât atât, Doru Stoica susținea în ordonanța de clasare că nu are competență pentru soluționarea dosarului, întrucât urmărirea penală în cazul infracțiunilor săvârșite de jandarmi se efectuează de către procurorii militari, dar tot el a dispus clasarea acuzațiilor privitoare la șefii Jandarmeriei. (mai multe detalii AICI)
În ceea ce privește infirmarea clasării, Giorgiana Hosu, șefă a DIICOT la acea vreme, a redactat-o deficitar, neprecizând că procurorul Doru Stoica și-a depășit competența prin clasarea acuzațiilor referitoare la șefii Jandarmeriei implicați în represiunea asupra manifestanților pașnici.
Toate cele invocate mai sus au fost prezentate pe larg de Doru Mărieș într-un interviu pe care-l redăm în cele ce urmează:
Reporter: Cum s-a ajuns la sentința de ieri dată de Tribunalul București?
Mărieș: După evenimentele din 10 august s-au deschis 2 dosare în urma plângerilor. Primul dosar a fost deschis la Secția Teritorială a Parchetului Militar București, unde au fost audiate sute de victime, iar cel de-al doilea dosar la DIICOT deschis în urma plângerilor venite dinspre PSD în care demonstranții erau acuzați de tentativă de lovitură de stat.
Reporter: Care a fost traseul primului dosar?
Mărieș: Încă din data de 11 august 2018 am afirmat public că dosarul început cu privire la victime nu este de competența Tribunalului teritorial București. Acesta trebuia să pornească de la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General de pe lângă ÎCCJ, întrucât ordinele criminale transmise în seara de 10 august pentru reprimarea manifestanților fuseseră date la ordin politic și militar de la niveluri ce atrăgeau competența SPM. În paralel a început cercetarea și în dosarul cu privire la siguranța națională de la DIICOT privind așa-zisa lovitură de stat. După aproximativ 1 an, secția din DIICOT-ul condus de Bănilă, apropiat al PSD, solicită la studiu dosarul aflat în instrumentare la SPM. Generalul Gheorghe Coșneanu, șeful SPM, ia decizia de a declina integral Dosarul 10 august la DIICOT, în acest fel derobându-se de acest dosar politic. Coșneanu, în loc să trimită dosarul spre studiu, sau o parte a lui, așa cum a cerut DIICOT, a hotărât să-l decline integral. În acest fel, cercetările au fost practic oprite.
Reporter: Ce trebuia să facă DIICOT cu Dosarul 10 august primit fără voia lor?
Mărieș: Procurorul de caz Doru Stoica trebuia să-l restituie, mai exact să i-l răstoarne în cap generalului Coșneanu, deoarece acesta pe de-o parte a fugit de răspunderea ce-i revenea de a soluționa Dosarul 10 august, iar pe de altă parte Gheorghe Coșneanu a făcut același joc dublu precum în cazul dosarelor istorice, al Revoluției și 13-15 iunie, în care s-a făcut că lucrează, dar a dat soluții de neadmis pentru un stat de drept. Din păcate, comportamentul neprofesionist al procurorului Doru Stoica duce la tergiversarea celui de-al doilea an, 2019-2020, fără soluție în niciunul din dosare.
Reporter: Atât Coșneanu, cât și Doru Stoica au fost ghidonați politic pentru a acționa într-un asemenea mod?
Mărieș: Ei au putut fi ghidonați nu doar politic, ci și militar în vederea tergiversării anchetelor în dosare. În 2020, cu aproximativ o lună înainte de 10 august, Doru Stoica avea toate confirmările publice de la Ministerul de Interne, prin Carmen Dan, de la doi și-un sfert, de la SRI, precum și alte instituții, cum că acestea nu dețin nicio informație în legătură cu vreo tentativă de lovitură de stat în 10 august. Cu toate acestea, Doru Stoica a avut nevoie de 2 ani ca să închidă dosarul cu privire la plângerea formulată dinspre PSD și Jandarmeria Română. Menționăm clar că DIICOT, respectiv procurorul de caz Doru Stoica, nu avea nicio competență pe agresiunea jandarmilor din 10 august. Cel mult, Doru Stoica, dacă nu a restituit de îndată dosarul primit nedorit de la Gheorghe Coșneanu (SPM), trebuia să solicite imediat un regulator de competență procurorului general, care să stabilească competența. Nefăcând această solicitare, Doru Stoica dovedește că a avut sarcini ascunse pe care le-am văzut abia la ordonanța de clasare emisă de acesta. Pe de-o parte procurorul DIICOT Doru Stoica clasează dosarul privind atentatul la siguranța statului (așa-zisa lovitură de stat), speță pe care era competent, iar pentru cealaltă speță și-a încălcat competența dând o soluție nelegală de clasare privind capii Jandarmeriei, Cocoș, Sindile și Cazan. Neprofesionalismul procurorului Doru Stoica se vede de la ani lumină prin faptul că, prin clasarea dată de la punctul 1 al soluției (lovitura de stat) s-a dezînvestit, și-a pierdut competența, iar el trebuia să decline Dosarul 10 august înapoi la SPM. Soluția dată de Doru Stoica a fost percepută în 2020 de către opinia publică ca fiind o mârșăvie făcută de PNL și în special de Cătălin Predoiu. În realitate, decizia aparținea în totalitate procurorului de caz Doru Stoica, se pare, potrivit surselor, ghidonat politic și militar. Oricum, această soluție a venit ca o lovitură de măciucă în an electoral pentru PNL. Urmează plângerile depuse în primul rând de revoluționarul Marian Moroșanu (Ceaușescu) și activistul civic Marian Rădună, în care se atrage în mod special atenția cu privire la dezînvestirea lui Doru Stoica înainte de scoaterea sub urmărire a măcelarilor din 10 august. Din păcate, șeful DIICOT de la acel moment, Giorgiana Hosu, precum nici procurorul general Gabriela Scutea, nu au sesizat că DIICOT s-a dezînvestit și nu mai avea competență cu privire la clasarea favorabilă dată capilor Jandarmeriei. Neținând cont de acest lucru fundamental, nu se motivează de către Giorgiana Hosu pe dezînvestirea DIICOT, lucru peste care nu putea să treacă sub nicio formă judecătorul Tribunalului București la pronunțarea clasării Dosarului 10 august, în data de 2 martie 2021. În primul rând, cele 2 doamne menționate mai sus trebuiau să sesizeze Inspecția Judiciară privind modul în care și-a încălcat competența procurorul DIICOT Doru Stoica. Motivarea pe care o face Giorgiana Hosu este cu privire la autorii direcți ai agresiunii. Cu privire la soluție, putem face mai multe comentarii după ce ea va fi redactată.
Reporter: Ce părere aveți despre demersul celor 7 ONG-uri de a merge la CEDO în cazul Dosarului 10 august, pentru a obține rejudecarea lui?
Mărieș: Batjocura procurorilor anchetatori în cele 2 spețe a dus la soluția dată de judecătorul Tribunalului București. Din experiența privind dosarele istorice eu consider că în 10 august forțele represive ale statului au produs un atac generalizat și sistematic împotriva a peste 100 de mii de manifestanți pașnici, neînarmați. Reacția statului nu a fost una precum într-o situație de tulburare a liniștii publice, ci a fost una de agresiune a acelei mase imense de oameni, pentru a-i reprima pe motive politice. Manifestația era clar anti-PSD și de apărare a Justiției. Conform art. 439 din Codul Penal, preluat integral din statutul Curții Penale Internaționale, articolul 7, alineatul 1, justiția națională este obligată să deschidă anchete în astfel de cauze privind prigoana asupra populației. Statutul Curții Penale Internaționale prevede că atunci când statul național nu își face datoria, iar noi considerăm că în cei 2 ani și 7 luni parchetele civile și militare nu și-au făcut datoria, Curtea Penală Internațională poate fi sesizată.
Reporter: Această demers pe care-l sugerați, de a se acționa la Curtea Penală Internațională, doriți să-l întreprindeți prin intermediul Asociației 21 Decembrie 1989, date fiind acțiunile din trecut?
Mărieș: Nu neapărat. În acest moment este o sugestie și transmitem prin intermediul publicației dvs. că juriștii Asociației 21 Decembrie 1989 sunt în măsură de a da o mână de ajutor pentru formularea plângerii către Curtea Penală Internațională. Așteptăm reacția ministrului Justiției, Stelian Ion, respectiv a domnului premier al României Florin Cîțu, pe care i-am văzut interesați, prin declarațiile publice, de a găsi o soluție.
