"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Cererea DIICOT de redeschidere a Dosarului 10 August, formulată de Giorgiana Hosu, șefă a instituției la acea vreme, a fost respinsă definitiv marți, 2 martie, de Tribunalul București. Dosarul ar mai putea fi deschis doar dacă apar noi probe pe care procurorii să le invoce.
Clasarea Dosarului 10 august, opera procurorului Doru Stoica
Amintim că procurorul Doru Stoica, pensionat între timp, a dispus clasarea dosarului în luna iulie 2020. Astfel, au scăpat de urmărirea penală colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurențiu Cazan, fost director general al Direcției Generale de Jandarmi București, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române și comisarul șef de politie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat în MAI pentru relaţia cu prefecţii. Cei amintiți erau cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și participație improprie la purtare abuzivă. Celelalte acuzații au constat în participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participație improprie la purtare abuzivă.
În ordonanța de clasare, Doru Stoica a înșirat cu hărnicie violențele suferite de jandarmi, amestecând momentele din Piață, din cursul zilei, cu unele întâmplate, mult mai târziu și mult mai grave, pe Bulevardul Iancu de Hunedoara, de exemplu, unde a fost semnalată prezența unor membri ai galeriei Dinamo, găsind chiar înțelegere pentru purtarea abuzivă și violentă a jandarmilor cu cei patru cetățeni israelieni coborâți dintr-un taxi și culcați pe caldarâm (pagina 157 din ordonanța de clasare).
Stoica a mai precizat că nu toate "victimele colaterale" ale violențelor din Piaţa Victoriei au fost și "victime inocente". "Încercarea jandarmilor de a-i extrage din mulţime pe cei violenţi a eșuat mai ales din cauza atitudinii protestatarilor asumați ca fiind pașnici", a transmis Stoica. Doru Stoica i-a mai acuzat pe protestatari de "spirit gregar", "nerafinat".
Cazul protestatarului pașnic Vlad Gheorghe
De pildă, procurorul DIICOT a considerat că bătaia cu pulanul încasată de Vlad Gheorghe, deși acesta nu fusese nici măcar violent verbal și avea mâinile ridicate, este oarecum justificată pentru că jandarmii erau atacați încontinuu, iar protestatarul a refuzat să iasă din Piață când autoritățile au decis golirea acesteia. Doru Stoica a atașat dosarului, în sprijinul concluziilor sale, tot felul de capturi video neclare sau foarte întunecate precizând că Vlad Gheorghe ar face la un moment dat un semn cu mâna, gest care în opinia procurorului ar avea "semnificația indicării unei direcții de deplasare/acțiune". (citiți AICI mai multe detalii)
În ordonanța de clasare au fost pagini întregi de imagini - în unele nu se distinge mai nimic - prin care organul de anchetă încearcă să sugereze că Vlad Gheorghe și-ar fi căutat-o cu lumânarea și că, prin faptul că nu s-a conformat dispozițiilor Jandarmeriei, a incitat cumva la săvârșirea violenței abominabile a cărei victimă a fost.
Cazul lui Vlad Gheorghe a fost tratat exhaustiv de către procurorul Stoica, între paginile 205-222 ale ordonanței de clasare, tocmai pentru a indica faptul că și atunci când au fost deosebit de violente, forțele de ordine au avut o oarecare justificare. Abnegația cu care procurorul a urmărit, cadru cu cadru, felul în care s-a mișcat și acționat Vlad Gheorghe în minutele premergătoare actelor de violență și modalitatea subiectivă în care a interpretat orice gest al acestuia, fără alte elemente care să-i susțină impresiile, seamănă extraordinar cu dosarele de filaj ale securității când orice gest al celui vizat putea fi interpretat într-o manieră subversivă și amenințătoare la adresa regimului.
Pentru că agresarea sa a fost filmată și transmisă în direct de Digi24 care se afla în zonă, putând fi astfel văzută de milioane de oameni, abuzul suferit de Vlad Gheorghe a devenit cumva simbol al agresivității jandarmilor față de protestatari pașnici bătuți cu sete. Tocmai de aceea era absolut necesar pentru sistem ca procurorul Doru Stoica să încerce să submineze calitatea de victimă a lui Vlad Gheorghe, pentru că numai așa capătă și mai mult sens disculparea forțelor de ordine și mai ales a celor aflați la butoane.
Doru Stoica a mimat că lucrează în cazul instrumentării Dosarului 10 august
Vlad Gheorghe, în prezent europarlamentar USRPLUS, atrăgea atenția anul trecut că din iulie 2019 până în iulie 2020 nu s-a întâmplat absolut nimic în Dosarul 10 august, fiind o perioadă în care au fost audiați abia 4 martori. În antiteză cu lentoarea cu care justiția a instrumentat dosarul 10 august în perioada menționată anterior a venit graba procurorului de caz Doru Stoica de a viziona în 10 zile materialul video de la protest și de a redacta ordonanța de clasare de sorginte bolșevică. Așadar, Tribunalul București a dat dreptate unui procuror care a instrumentat deficitar dosarul. (puteți citi AICI mai multe detalii despre tergiversare)
Decizia Tribunalului București, de o absurditate incomensurabilă
Jurnalistul Dan Tăpălagă (g4media) a analizat pe 29 iulie 2020 decizia procurorului Doru Stoica de clasare a Dosarului 10 august. În timp ce Doru Stoica susținea în ordonanța de clasare că nu are competență pentru soluționarea dosarului, întrucât urmărirea penală în cazul infracțiunilor săvârșite de jandarmi se efectuează de către procurorii militari, tot el a dispus clasarea acuzațiilor privitoare la șefii Jandarmeriei. În pofida abordării absurde a procurorului Doru Stoica, Tribunalul București a ales să respingă definitiv redeschiderea Dosarului 10 august.
Pagina 234 din ordonanța de clasare: "Avînd în vedere dispozițiile art. 56 alin.4 Cod de procedură penală, potrivit cu care: ”urmărirea penală în cazul infracțiunilor săvârșite de militari se efectuează, în mod obligatoriu, de procurorul militar” și apreciind asupra faptului că prorogarea de competență, după calitatea persoanei (…) nu a fost preluată corespunzător și nu e aplică în ipoteza reglementată de art.11 alin 3 din OUG nr.78/2016 din Codul Penal (…) dispun: declinarea competenței de efectuare a urmăriri penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de purtare abuzivă, abuz în serviciu și neglijență în serviciu cu ocazia mitingului organizat în zona Pieței Victoriei (…) în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare". (citiți AICI analiza completă)
