Atunci când lumea traversează mari crize de identitate, apar inevitabil curentele extremiste care speculează la maxim fie identitatea națională, fie integrarea imigranților, ori drepturile minorităților de a fi recunoscute și respectate ca atare sau dreptul suveran al majorității de a impune sistemele valorice tradiționale. Astăzi noi trăim o reașezare în pagina istorică a confruntării extremei drepte cu extrema stângă! Tot istoria ne-a purtat de la definirea identității familiale, trecând prin cea locală și națională până la conceptul global de astăzi, iar în ciuda uluitoarelor noastre progrese științifice, tehnologice sau politico-economice, nu am reușit sa schimbăm natura umană și nici evitarea conflictelor! Dintotdeauna, esența profundă a conflictelor se naște din separatismul conceptual între “ei și noi”, între “ai lor și ai noștri!”. Până acum, în lumea modernă, indivizii se identificau fie cu religia lor, fie cu țara natală cu tot patrimoniul ei de ritualuri și tradiții. La nivelul societății, ne identificăm prin apartenența ideologică, statut material sau ierarhie. Duhul dihotomiei care alimentează conflictele se manifestă deplin, deopotrivă în SUA și Europa. Republicanii și democrații se află încă în război, post administrația Trump, acuzându-se reciproc de ruinarea țării și a lumii, britanicii au ieșit din UE, iar forțe centrifuge se manifestă plenar între Est și Vest.
Fokuyama trage concluzia că democrația occidentală, care valorizează individul și toată libertatea lui de a se face cunoscut și respectat fix așa cum dorește în câmpul său sufletesc profund, nu mai poate fi singurul factor catalizator care să mențină societatea unită. Suntem contemporanii schimbării ordinii mondiale, iar ideea pesimistă a lui Fokuyama se manifestă deja vizibil. Să luam exemplul Cataluniei care se visează independentă în contrapunct cu îngrijorările marilor capitale care își simt identitatea amenințată de valurile de imigranți din Orient și Africa. Cresc tendințele conflictuale între naționaliștii de dreapta și globaliștii de stânga. Vă propun cartea lui Richard Haass: ”O lume în derută”, care studiază conflictele din zona comerțului și a afacerilor internaționale, care opune economiile naționale celor promovate de companiile multinaționale, deseori mult mai bogate decât multe state suverane, ridicând o întrebare fundamentală: sunt pregătite țările lumii să facă față fenomenului de globalizare? Noi, europenii, aparținem unor naționalități și culturi diferite, nu vorbim aceeași limbă, avem idei diferite despre Spiritualitate și din această perspectivă este foarte greu de obținut acea unitate care să transforme bătrânul continent într-o putere globală de sine stătătoare! Polonia și Ungaria nu prea mai au elemente comune cu Franța și Germania. Din însumarea acestor perspective, putem prevedea un viitor nesigur, marcat mai degrabă de conflicte decât de înțelegere! Rusia și China așteaptă răbdătoare prăbușirea construcției Europei Unite, pentru a deschide relații bilaterale în defavoarea celor multilaterale pe care nu le pot controla. Aici suntem, și dacă nu ne îmbătam cu apa rece, ar trebui sa fim cu toții vigilenți! Democrația și libertatea nu sunt garantate sine die, ci se obțin printr-o luptă permanentă de idei ai argumente, acțiuni și nu de puține ori, sacrificii. Își mai poate găsi lumea busola echilibrului și a bunei înțelegeri, fiind prinsă în menghină de extremismul de dreapta și globalismul stângii radicale? La această întrebare suntem chemați sa răspundem cu toții!