Președinta Republicii Moldova ignoră voința majorității parlamentare cu riscul de a fi suspendată din funcție

Maia Sandu a făcut o mișcare politică pe cât de curajoasă, pe atât de riscantă, înfruntând o majoritate parlamentară care a încercat să-i impună o candidatură la funcția de prim-ministru. Hotărâtă să provoace alegeri anticipate, în urma cărora speră să-și extindă influența asupra Legislativului, președinta a optat din nou pentru candidatura fostei sale colege de partid și de Guvern, Natalia Gavriliță, care are misiunea de a obține repetat un vot de neîncredere din partea Parlamentului, pentru a se întruni condiția de dizolvare a acestuia.

O decizie a Curții Constituționale din 2015 obligă președintele să țină cont de voința unei majorități „formalizate”, de tipul celei anunțate ieri de Igor Dodon, cuprinzând 54 de deputați (din 101). Totuși, la acea vreme șeful statului era ales de către deputați, unul din argumentele folosite atunci de Curte pentru a demonstra că trebuie să se supună deciziei majorității fiind faptul că acesta ar fi fost „o emanație” a Parlamentului.

Maia Sandu, care a fost aleasă prin vot direct, s-a prevalat, însă, de o altă, devenită celebră, tălmăcire a Curții Constituționale, prin care în 2013 fostului premier Vladimir Filat i s-a refuzat dreptul de a conduce încă o dată Guvernul, sub pretextul că asupra sa „planează suspiciuni rezonabile de corupție”.

Acum, Maia Sandu a folosit o formulare similară în raport cu unii dintre deputații din majoritatea parlamentară, figuranți în dosarul privind frauda bancară din 2014, ca motiv pentru a le declina candidatura pentru funcția de prim-ministru. De asemenea, ea a arătat că nu poate lua în considerare opțiunile deputaților traseiști, care în ultimii doi ani au schimbat trei grupuri parlamentare. Președinta a mai spus că există dubii că unii deputați și-au exprimat voința în mod liber, referindu-se, probabil, la doctorul Ștefan Gațcan, care anul trecut ar fi fost sechestrat și forțat să revină asupra deciziei sale de a părăsi Partidul Socialiștilor. Ea a pus la îndoială și discernământul unor deputați despre care a presupus că au fost supuși unor „presiunii externe”.

Socialiștii au anunțat că vor contesta la Curtea Constituțională decretul prezidențial prin care Natalia Gavriliță este înaintată repetat la funcția de prim-ministru și iau în calcul suspendarea din funcție a Maiei Sandu pentru încălcarea Constituției. Președintele poate fi suspendat de Parlament cu o majoritate constituțională de două treimi și demis din funcție printr-un referendum național. Pentru ca Maia Sandu să fie lipsită de mandat, în favoarea demiterii ei trebuie să se pronunțe un număr de cetățeni mai mare decât cel cu care a fost aleasă în funcție, ceea ce este aproape imposibil, având în vedere popularitatea tot mai mare de care se bucură în societate.

Este posibil ca anume acest sprijin popular consistent să-i alimenteze ambiția de a dizolva actualul Parlament, în care nu are încredere și pe care nu-l percepe ca pe un partener în realizarea reformelor europene convenite de ea în ultimele săptămâni cu liderii Uniunii Europene, în timpul unor vizite pe care le-a făcut la Bruxelles și Paris.

E de văzut, însă, cu ce ochi va privi Occidentul decizia ei neordinară de a nesocoti voința majorității parlamentare. E important, pentru colaborarea dintre Republica Moldova și partenerii internaționali, ca deciziile politice de la Chișinău să se încadreze în normele general recunoscute.

E de așteptat și o reacție în acest sens din partea Federației Ruse, preocupată ca favoritul său, Igor Dodon, să recâștige teren după eșecul de la alegerile prezidențiale. De altfel, acesta a plecat la Moscova, „după instrucțiuni”, cum se spune la Chișinău, imediat după încercarea sa de ieri de a prelua inițiativa în confruntarea cu Maia Sandu. O dezvăluire de presă a reconfirmat recent legătura sa strânsă cu autoritățile de la Kremlin, dovedindu-se că Ambasada rusă de la Chișinău i-a rezervat biletul de avion spre Moscova, printr-o scrisoare trimisă pe adresa administrației Aeroportului Internațional Chișinău.

Atât Dodon, cât și aliații săi de conjunctură din Parlament, vor încerca din răsputeri să prevină scenariul alegerilor parlamentare anticipate, care le pot reduce simțitor ponderea politică și le pot amenința pozițiile economice dominante. Îndârjirea cu care își apără în aceste zile posesiunile dobândite pe căi obscure le trădează teama de a pierde mai mult decât atât: chiar libertatea, dacă în Republica Moldova va începe să funcționeze justiția.