Secția pentru judecători din Consiliul Superior al Magistraturii a avizat joi și i-a trimis președintelui Klaus Iohannis cererile de pensionare pentru 45 de magistrați. (accesați AICI documentul care prevede lista de magistrați care au depus cereri de pensionare, cât și cererile aprobate de CSM) Bilanțul pe 2021 a devenit realmente îngrijorător. Nu mai puțin de 70 de procurori și judecători au cerut să se pensioneze. Cauza? Bâlbele actualului ministru al Justiției, Stelian Ion, pe tema creșterii vârstei de pensionare în cazul magistraților.
Ministrul Justiției, Stelian Ion, declarase că vrea să crească vârsta minimă de pensionare pentru magistrați, astfel încât aceștia să nu mai poată ieși la pensie la 48 de ani.
Stelian Ion a revenit, pe 7 ianuarie, asupra declarațiilor și a precizat că a ajuns la concluzia că nu este oportună creșterea vârstei de pensionare a acestora. "Însă voi propune abrogarea textului de lege adoptat în anul 2018 referitor la pensionarea anticipata (...) Prioritatea pe termen mediu va fi aceea de a găsi soluții pentru încurajarea oamenilor să rămână de bunăvoie în sistem", a mai precizat Stelian Ion.
Iată că joi, 21 ianuarie, s-au și concretizat consecințele declarațiilor lui Stelian Ion. Din pricina deficitului de personal din sistemul judiciar, procesele, chiar și așa greoaie, vor ține acum până la calendele grecești, iar pe cale de consecință românii cu greu vor mai reuși să își găsească dreptatea în instanțe. Fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, a avertizat în urmă cu câteva zile cu privire la efectele negative ale declarațiilor ministrului Stelian Ion. Totodată, Ana Birchall a propus și o soluție și anume schimbarea formulei de calcul a pensiilor, astfel încât să nu mai existe în sistem pensii mai mari decât salariile acordate.
"O declarație care degeaba a fost ulterior retrasă pentru că deja a început să producă efecte (și îmi este teamă că e doar începutul): "un număr de 47 de judecători și opt procurori solicita Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) eliberarea din funcție, prin pensionare. Este un număr record de solicitări de pensionare, care au fost depuse după declarațiile ministrului Justiției privind vârstă minima de pensionare pentru magistrați!"
Poate totuși pe viitor se evită astfel de declarații care nu ajută absolut deloc sistemul judiciar ci riscă să îl dinamiteze din interior! Un efect al acestui val de pensionări este mărirea termenului de soluționare a dosarelor în instanțe, un termen care oricum e foarte lung! Acesta e adevărul! Am pretenția de la noul ministru să vină cu fapte concrete care efectiv să ajute sistemul judiciar să fie în slujba cetățenilor cinstiți...nu numai declarații date la N interviuri într-o ciudată goană de PR politic. Oamenii politici ar trebui să realizeze totuși că cel mai bun PR sunt FAPTELE, că lumea s-a săturat de declarații și vorbe! Rezolvă problema și după vii și anunți... nu azi declari ceva și peste câteva zile retragi!
P.S. DA problema pensionării este una reală și trebuie rezolvată urgent, (inclusiv să se elimine actuala formulă de calcul și să se revină la formula inițială de calcul pentru a elimina anomalia din acest moment când sunt pensii mai mari decât salariul) DAR NU o rezolvi prin declarații la TV, ci prin fapte concrete, prin legi... că doar este și majoritate parlamentară, nu!??", a scris Birchall pe Facebook.
Jurnalistul Cătălin Tolontan scria în 2018 că zece parlamentari, în frunte cu pesedistul Florin Iordache, au inițiat, la sfârșitul anului 2017, un proiect de lege de modificare a Legii nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor. Ulterior, proiectul de lege a intrat în vigoare, iar astfel magistrații cu 20 de ani experiență au putut ieși la pensie cu pensii mai mari decât salariul lor după recalculări. Cei 10 artizani ai legii au fost 7 deputați PSD – Oana-Consuela Florea, Claudia Gilia, Nicuşor Halici, Florin Iordache, Eugen Nicolicea, Ştefan-Ovidiu Popa, Alina-Elena Tănăsescu, un deputat ALDE, Steluța Cătăniciu, și doi senatori PSD, Robert Cazanciuc și Șerban Nicolae.
Ce spune Articolul 82, Alineatul 3: "De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, şi judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi judecătorii şi magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în aceste funcţii". (mai multe detalii AICI)
Într-un interviu acordat RFI pe 23 ianuarie 2020, judecătorul Ciprian Coadă spunea că nu e normal ca unele pensii ale magistraților să fie mai mari decât salariile judecătorilor sau procurorilor aflați în activitate.
Reporter: Sunt, totuși, situații anormale în care unii foști magistrați au niște pensii uriașe care depășesc cu mult veniturile angajaților încă activi. Cum vedeți această situație?
Ciprian Coadă: Nu o văd cu ochi buni. Este o modificare din 2017 adusă Codului fiscal, care a redefinit noțiunea de salariu brut. Salariul brut a devenit ceva mai mare, iar pensiile, raportându-se la acest salariu brut, au ajuns să depășească veniturile nete ale personalului din activitate.
Reporter: Așadar sunteți de acord că această situație este anormală și ar trebui cumva îndreptată?
Ciprian Coadă: Fără doar și poate, nu este admisibil ca pensia să fie mai mare ca salariul.