Portret de candidat. Emil Ciubotariu, candidat la Camera Deputaților, în Diaspora, din partea PSD: Voi elabora o nouă lege pentru a facilita repatrierea românilor care au trăit în afara granițelor

Portret de candidat. Emil Ciubotariu, candidat la Camera Deputaților, în Diaspora, din partea PSD: Voi elabora o nouă lege pentru a facilita repatrierea românilor care au trăit în afara granițelor

Vorbim prea mult despre politicienii cu notorietate. Fie că îşi continuă cariera, după multe mandate, fie că nu au mai prins loc pe liste, deși sunt foarte cunoscuți. 

Proiectul Portret de candidat își propune să le ofere un spațiu de exprimare celor care încă nu sunt familiari publicului. Dar care au ceva să îi propună acestuia. 

Invitați sunt candidați la alegerile parlamentare care se prezintă pentru prima dată. Oameni deja realizați într-un domeniu profesional, care au intrat după aceea în politică. Invitatul de astăzi este Emil Ciubotariu, absolvent de teologie, responsabil de activități la o firmă de construcții, stabilit de peste 10 ani în Italia. Candidează pentru Camera Deputaților, în circumscripția Diaspora, din partea PSD. 

Cine sunteți, domnule Emil Ciubotariu, și ce căutați în politică?

M-am născut în nord-estul României, într-o familie modestă de oameni credincioși și harnici, care m-au educat și mi-au oferit principii sănătoase pentru viață. Sunt căsătorit de 16 ani, tată a doi băieți, recunoscător pentru familia frumoasă de care mă bucur în fiecare zi. Preocuparea mea pentru politică nu este ceva nou. Chiar dacă nu am avut în vedere o implicare la acest nivel, dintotdeauna m-a interesat ce se întâmplă în viața cetății și care sunt frământările semenilor mei. 

După ce am fost pus în situația de a căuta un trai mai bun în Occident, fiind expus astfel la un alt mod de administrare a resurselor unei națiuni, preocuparea mea pentru dezvoltarea României a crescut exponențial de la an la an. 

Probabil că nu aș fi făcut însă acest pas dacă nu aș fi fost și un om credincios. Credința creștină, și mai ales moralitatea promovată de creștinism, mi-au dat imboldul și încrederea că Parlamentul României are nevoie de oameni noi, de o nouă abordare, de alte principii și de verticalitate. 

Știu sigur că ceea ce mă mână în această competiție electorală nu sunt interese personale sau ambiții mărunte, ci dorința de a lucra, după puterile mele, pentru propășirea poporului nostru. Chiar dacă realizez că sunt lipsit de experiență parlamentară (și sunt pe deplin conștient că apele politicii românești nu sunt tocmai limpezi), sunt un om muncitor și disciplinat care învață și se adaptează ușor la provocările noi.

Ce le propuneți alegătorilor din Diaspora? De ce să vă voteze?

Oferta mea decurge din motivația pentru care am ales să candidez. Am văzut care au fost interesele celor care ne-au condus până acum. Am realizat că multora le lipsește coloana vertebrală a demnității naționale, a unui crez moral, a unei viziuni pentru țară. Nu am să afișez o falsă modestie, ci am să spun direct că acei care mă vor vota vor alege un om moral, sincer, muncitor, patriot, familist și incoruptibil. Voi fi o voce în care românii din țară și din Diaspora se vor regăsi, un om pentru oameni.

Pe lângă activitatea specifică în legislativul României, unde voi propune și voi susține inițiative legislative în care să prevaleze modernizarea României, dezvoltarea infrastructurii și susținerea tinerilor, voi acorda o atenție specială lucrului în comunitățile românești din Diaspora. Pentru acestea voi milita pe două fronturi: 

(1) Trebuie să subliniez că Diaspora românească se întinde din Noua Zeelandă până în SUA și Canada. Deși trăiesc în Occident de mulți ani, nu am pretenția că sunt un fin cunoscător al problemelor cu care se confruntă românii din toate zonele lumii. De aceea voi pune un mare accent pe colaborarea cu organizațiile românești din Diaspora pentru a decide împreună care sunt prioritățile momentului pentru românii din afara țării (având în vedere situația atât de complexă cauzată de pandemie, Brexit, alegerile din SUA etc.). 

(2) La București, voi iniția legi care să aibă în vedere nevoile comunităților românești din afara țării în ceea ce privește educația în limba maternă, facilități speciale pentru românii care revin în țară și vor să investească, ajustarea numărului de reprezentanți în Parlament după procentul celor care trăiesc în afara granițelor, susținerea Republicii Moldova în procesul de integrare europeană. 

La ultimele alegeri, în Diaspora a fost o mobilizare masivă împotriva PSD. În acest moment nu are nici un reprezentant în aceasta circumscripție. Credeți că este posibil sa fiți un candidat de fațadă, care să „vopsească, într-un fel, gardul”? 

Eu nu pot să dau socoteală pentru alții, și mai ales pentru perioada în care eu nu am făcut parte din PSD. Nici nu sunt eu omul care să spăl onoarea vreunui partid. Eu am intrat în politică pentru că am fost dezamăgit de toată clasa politică, nu doar de un partid anume și cred că este vremea să construim ceva diferit, începând de la București. Este adevărat că Diaspora a fost jignită de unii, dar să nu uităm că a fost ignorată de alții, a fost folosită de cei care s-au bucurat de voturile Diasporei dar nu și-au ținut promisiunile făcute. 

Așadar, eu nu pot să mă raportez la ceea ce au făcut alții, fiindcă sunt nou în politică. Dar vreau să spun ferm că dacă românii mă vor vota și voi deveni reprezentantul Diasporei în Parlamentul României, îi voi reprezenta cu demnitate, le voi apăra interesele, voi promova proiecte care să umple această prăpastie dintre Diaspora și meleagurile natale. Pentru că trebuie să recunoaștem, există o prăpastie și pe aceasta nu a creat-o PSD-ul ci toate partidele care au evitat să dezvolte o viziune coerentă pentru Diaspora. 

PSD a votat împotriva măririi numărului de parlamentari pentru Diaspora. Veți accepta, în aceste condiții, un eventual portofoliu parlamentar primit în urma redistribuirii voturilor din țara, chiar dacă în Diaspora PSD nu este printre primele patru partide, câte locuri de deputat sunt? 

Nu eu am scris Constituția sau Legea Electorală. Pentru a putea accede în Parlament trebuie să merg pe calea prevăzută de legislația în vigoare. Personal aș fi mult mai favorabil unui vot uninominal, pe care cred că l-aș câștiga cu ușurință în Italia, dar acestea sunt acum doar ipoteze. În cadrul PSD și în Parlament voi susține cu toată puterea mărirea numărului de parlamentari pentru Diaspora. 

Aveți asumată o platformă pro-viață. Candidați însă din partea unui partid care face parte din Internaționala socialistă și care a votat în Parlamentul european toate rezoluțiile pro-choice, referitoare la avort sau la viața sexuală, cum ar fi raportul Estrela. Vă veți adapta agenda? 

Este o realitate tristă faptul că parlamentarii români (din toate partidele) votează adesea la Bruxelles legi care nu sunt în acord cu valorile noastre naționale, uneori chiar împotriva intereselor României! Mă preocupă acest fapt. Cum am putea însă să facem o schimbare? Stând pe margine și criticând? Sau asumându-ne implicarea în politică și dând o nouă direcție? Eu am ales cea de-a doua variantă. Voi fi o voce în cadrul PSD care să afirme valorile pro-viață și valorile naționale. 

Primul lucru pe care îl veţi face în Parlamentul României? Din ce comisii parlamentare doriţi să faceţi parte? 

Desigur că doresc să fac parte din Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării. M-aș mai vedea util și în Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naționale. Vreau să constitui o echipă care să redacteze o nouă lege pentru a facilita repatrierea românilor care au trăit în afara granițelor țării, adaptată la condițiile actuale de după aderarea României la Uniunea Europeană. De asemenea, vreau să susțin cu toată energia eforturile României de integrare a țării în spațiul Schengen. 

Cum vedeţi raportul dintre Stat şi cetăţean? Până unde trebuie să intervină Statul în economie? 

Statul român trebuie să pună în centrul preocupărilor sale drepturile și libertățile individului. Iată că după 31 de ani de la Revoluție încă nu am ajuns la un raport echitabil între stat și cetățean. O simțim toți când avem nevoie de o adeverință, de un acces facil la serviciile din sănătate, la obținerea unor facilități prevăzute în lege. O schimbare nu este posibilă fără o depolitizare a administrației locale. Toți investitorii din Occident care au vizitat România au spus că economia românească are un potențial uriaș, care este din păcate blocat de o legislație stufoasă și mereu în schimbare, de birocrație și taxare excesivă. Avem în prezent suficienți români, în țară dar și în afara granițelor, care ar putea să fie motorul dezvoltării țării, cu fondurile UE, dacă statul român le-ar crea cadrul și facilitățile necesare. 

Ce raport trebuie să fie între Stat si Biserică? 

Observ că în ultimii ani s-a întețit discursul anti-creștin în societatea românească, iar unele partide au devenit o portavoce a acestui mesaj în Parlamentul României. Cei care își imaginează o societate fără Biserică își imaginează o formă fără fond. Pe de altă parte, există și cei care ar vrea să controleze Biserica, să o transforme în agent electoral, în jucător politic. Acestea sunt metehne din perioada bizantină care nu își mai au rostul într-o democrație reală. Statul nu trebuie să se amestece în treburile bisericii și să nu interfereze cu libertățile religioase ale credincioșilor. Relația cea mai potrivită dintre Stat și Biserică este cea de respect reciproc, de recunoaștere a faptului că fiecare are competențe diferite și trebuie să lucreze la propășirea neamului românesc. 

Basarabia este România? Ce agendă trebuie să avem în relația cu Republica Moldova? Ce proiecte aveți pentru românii din teritoriile istorice? 

Da! Basarabia este România și nădăjduiesc ca în timpul vieții mele să ajung să trăiesc în granițele unei Românii care să se întindă până la Nistru. Eu m-am născut în județul Botoșani, la mică distanță de Cernăuți și Chișinău. Este trist faptul că s-a făcut foarte puțin pentru a ne apropia de românii din provinciile istorice. Ei nu au nevoie de discursuri patriotice, de cântece populare, ci de o reală susținere în procesul de apropiere de Europa și implicit de România. Susțin așadar o intensificare a legăturilor cu românii din teritoriile istorice, iar acestea să nu fie doar la nivelul discursului politic, ci să reprezinte un ajutor practic, pragmatic. 

Ultima carte pe are aţi citit-o? Ultimul film pe care l-aţi văzut?

Carte: Cultivă-ți viziunea, Andy Stanley Film: Hacksaw ridge.