Barna îngroapă discursul anticorupție al USR. Prestația incalificabilă avută pe tema deciziei CCR care pulverizează dosarele penale

În timp ce dosarele pică ca popicele în urma deciziilor CCR care au eliminat probele obținute de SRI pe mandate de securitate națională, iar USR reprezintă formațiunea politică cu cel mai virulent discurs anticorupție, președintele aceluiași partid, Dan Barna, a avut o prestație incalificabilă marți în emisiunea jurnalistului Marius Tucă pe o temă ce ține de realmente de combaterea infracționalității. 

CITIȚI ȘI: Apocalipsa dosarelor penale: clanul Stănescu, mână de ajutor din partea CCR. Hotărârea instanței

Camera Deputaţilor a adoptat tacit pe 17 noiembrie propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, iniţiată de deputaţii PNL Cătălin Predoiu, Gabriel Andronache şi Cristina Trăilă. Proiectul de lege prevede ca înregistrările "rezultate din activităţile specifice serviciilor de informaţii" pot fi mijloace de probă în procesul penal, cu condiţia ca prin lege să fie reglementată o procedură clară şi adecvată, care să permită verificarea efectivă a legalităţii lor, atât a mijlocului de probă, cât şi a procedeului probatoriu prin care au fost obţinute.

Prins cu garda jos pe tema proiectului de lege, deși vorbim despre un set de reglementări vital pentru combaterea infracționalității, Barna a oferit un răspuns ezitant în fața unui moderator de emisiune care lăuda deciziile CCR și efectul acestora. Pe parcursul dialogului cu Marius Tucă, Barna nu a zis clar ce vor face senatorii USR în cazul proiectului de lege la care am făcut referire în articol. Mai mult decât atât, pe finalul discuției pe subiect, Barna l-a aprobat pe Tucă, jurnalistul spunând că în urma răspunsurilor președintelui USR pare că senatorii formațiunii politice vor vota împotriva proiectului de lege inițiat de ministrul Justiției. În momentul în care Tucă a zis că CCR, prin decizia nr. 55/2020, s-a străduit să reînvie statul de drept, Barna nu a avut nicio replică prin care să-l contrazică pe acesta. (vedeți AICI fragmentul din emisiune, de la minutul 31)

Tucă: Apropo de Coldea și de frații săi, spuneți-mi cum veți vota dvs. în Parlament această lege prin care de fapt SRI va interveni în anchetele penale. Este vorba despre proiectul de lege prin care legea 51/1991 privind securitatea națională este modificată astfel încât interceptările pe siguranță națională să poată fi folosite din nou ca probe în procesul penal. Proiectul a fost depus pe 5 august, a trecut de Camera Deputaților și nu v-am auzit să spuneți ceva. 

Barna: În mod tacit.

Tucă: Iar n-ați zis nimic, probabil că nu erați în localitate, n-ați fost, n-ați știut. Cum votați? Urmează în Senat. Aveți oameni și în Senat. Sunteți de acord să revină SRI în anchete? 

Barna: Aici lucrurile sunt foarte clare. Eu consider că serviciile, și de fapt e o poziție pe care România trebuie să o aibă ca stat european și ca stat democratic, au un rol foarte clar să colecteze informații și să transmită aceste informații utilizatorilor legali de astfel de informații. Adică rolul SRI și al celorlalte servicii este de a colecta aceste informații, dar nu de a le administra și de a le utiliza în mod direct. Aici poziția noastră este foarte consecventă. 

Tucă: Îmi place răspunsul dvs. Se va discuta în Senat asta și eu cred că dacă lucrurile stau așa cum spuneți în ceea ce-i privește pe senatorii din USR, e clar că această lege n-o să treacă. 

Barna: E o poziție asupra căreia noi am fost consecvenți și o să rămânem consecvenți pe asta. 

Tucă: Se încearcă din nou (trecerea legii ăsteia) mai ales că în februarie 2020 CCR, în strădania de a reînvia statul de drept din România, a interzis procurorilor să folosească drept probe în procesele penale înregistrările obținute de SRI pe mandate de securitate națională. În sfârșit! 

Amintim că Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, înființată de Alexandra Lăncrănjan, procuroarea care a instrumentat dosarul Teldrum care-l vizează pe pușcăriașul Liviu Dragnea, a atras atenția pe 17 noiembrie că în urma deciziei nr. 55/2020 a CCR mai mulți infractori au scăpat de răspunderea penală, întrucât din dosarele aflate pe rolul instanţelor au fost excluse înregistrările făcute în baza mandatelor de siguranţă naţională. (mai multe detalii AICI)