"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Vorbim prea mult despre politicienii cu notorietate. Fie că îşi continuă cariera, după multe mandate, fie că nu au mai prins loc pe liste, deşi sunt foarte cunoscuţi.
Proiectul Portret de candidat îşi propune să le ofere un spaţiu de exprimare celor care încă nu sunt familiari publicului. Dar care au ceva să îi propună acestuia.
Invitaţi sunt candidaţi la alegerile parlamentare care se prezintă pentru prima dată. Oameni deja realizaţi într-un domeniu profesional, care au intrat după aceea în politică.
Invitatul de astăzi este Viorel Băltăreţu, antreprenor, cu peste 20 de ani de experienţă, în prezent la conducerea unei firme de producţie mobilă pentru industria HoReCa. Compania pe care o deţine funcţionează din 2003 şi are în portofoliu clienţi din ţări ca Olanda, Germania, UK.
Este candidat USRPLUS la Camera Deputaţilor, în circumscripţia Cluj.
Ciprian Apetrei: Cine sunteţi, domnule Viorel Băltăreţu, si ce căutati în politică?
Viorel Băltăreţu: Sunt antreprenor, am 45 de ani, sunt căsătorit cu Simona, medic de profesie şi am două fete care sunt studente.
Nu am făcut politică până în 2018, dar am fost mereu atent la ceea ce se întâmplă în viaţa publică. Din 1990 am participat activ la majoritatea acţiunilor civice care au avut ca idealuri anticomunismul, apoi anticorupţia. Am protestat mereu ca cetăţean, dar niciodată nu m-am implicat efectiv în viaţa politică. I-am lăsat pe alţii s-o facă în numele meu.
În 2016, când la guvernare a venit cabinetul tehnocrat condus de Dacian Cioloş, am văzut că se poate conduce ţara şi altfel. Am descoperit oameni care transmiteau, prin ceea ce făceau, virtuţi pe care nu le mai văzusem până atunci în politică: bun simţ, integritate, competenţă.
A venit, apoi, momentul 2017. Guvernul PSD de la acea vreme a emis Ordonanţa 13 şi a încercat să ciuntească legile justiţiei, lucru care m-a înfuriat şi speriat. Atunci am înţeles că nu e suficient să stai în stradă şi să protestezi chiar dacă şi acesta e un exerciţiu democratic important. Am ajuns, totuşi, la concluzia că, dacă vrei să faci o schimbare, trebuie să fii parte din ea.
Intrarea mea în politică s-a produs natural. În decembrie 2018, Dacian Cioloş a lansat partidul PLUS, iar eu am ales să fac parte din el. Am activat, iniţial, ca membru simplu, apoi, din ianuarie 2020, am intrat în conducerea filialei judeţene Cluj. Ulterior, prin votul colegilor, am câştigat un loc eligibil pe lista pentru Camera Deputaţilor.
Ca o concluzie, sunt un antreprenor care a confirmat în cei peste 20 de ani de activitate în sectorul privat. Am reuşit în viaţă pe forţe proprii, iar acum simt că este momentul să dau mai departe şi să mă implic în viaţa cetăţii.
Am regăsit în USRPLUS, la Cluj şi la nivel naţional, o echipă de oameni valoroşi, competenţi şi integri. Cu astfel de oameni vreau să fac politică şi să mă implic.
Sunteţi acuzat că aţi ajuns pe un loc eligibil folosind metoda Autobuzul. Cum s-au desfaşurat alegerile interne în filiala USRPLUS Cluj? Ce culoare avea autobuzul?
Viorel Băltăreţu: Ca să poţi spune că eşti acuzat de ceva este nevoie de doi factori:
Nimeni, dar absolut nimeni, nu m-a acuzat pe mine că aş fi făcut vreo malversaţiune în procesul intern de alegeri al Alianţei USRPLUS. Nicio persoană nu a ieşit în spaţiul public ca să spună expresis verbis „eu, politicianul X, îl acuz pe Băltăreţu a făcut metoda autobuzul”.
Chiar mai mult decât atât, procesul intern de selecţie a candidaţilor a fost votat şi acceptat democratic şi transparent de către toţi membrii formaţiunii, indiferent că au candidat sau nu la vreo poziţie în Parlament. La finele votului intern din filiala Cluj a USR-PLUS au fost înregistrate ZERO contestaţii. Prin urmare, dacă procesul de votare a fost atât de „dubios” şi „netransparent”, de ce nu s-au înaintat contestaţii? Se puteau cere inclusiv renumărări de voturi sau chiar anulări de scrutin.
Mă doare că oameni care sunt din familia noastră politică „muşcă şi fug”, în loc să ne susţină în bătălia cu realii adversari. Nimeni nu specifică în mod concret unde s-a greşit în acest scrutin, pe fond sau la procedură. Totuşi, mulţi oameni aruncă petarde în mediul online fără să recurgă la vreo procedură democratică de contracarare a rezultatului care s-a obţinut prin vot.
Cu sau fără acuzaţii, procesul de vot din Alianţa USR-PLUS a fost cel mai democratic, meritocratic şi transparent de pe scena politică. În câte partide aţi văzut candidaţii interni că-şi dezbat PUBLIC proiectele şi iniţiativele? Da, am fi putut să procedăm „în linişte” şi să impunem liste aşa cum marile partide, PSD şi PNL o fac de ani de zile. Noi am creat, însă, o alternativă democratică. E drept, cu riscul de a fi atacaţi şi terfeliţi pe nedrept. Poate este mai bine aşa, cu toate costurile asumate.
Ce le propuneţi alegătorilor clujeni? De ce să vă voteze?
Viorel Băltăreţu: Clujul este un judeţ respectat în România din multe motive, iar unul dintre ele este densitatea mare de antreprenori, profesionişti liberali sau, în general, oameni cu iniţiative şi proiecte.
În Cluj-Napoca acest lucru se vede cu ochiul liber, dar şi în mediul rural tot mai mulţi gospodari atrag finanţări şi dezvoltă pe forţe proprii proiecte de agroturism, de exemplu.
Una peste alta, despre Cluj se poate spune că este un judeţ antreprenorial, dar, din păcate, în ţara noastră oamenii cu viziune şi iniţiativă sunt primele victime ale statului.
Legile proaste, birocraţia stufoasă, instabilitatea normativă, controalele multe şi abuzive, fiscalizarea excesivă a muncii sunt factori care, cumulaţi, te fac să-ţi pară rău că ai intrat în sectorul privat.
Ca deputat, îmi propun să le fiu partener tuturor oamenilor care au iniţiativă, proiecte proprii sau iubesc munca, în general. Ştiu ce înseamnă să ai iniţiativă privată, dar să te izbeşti de un stat socialist, antiliberal care efectiv îţi stă în cale şi te sufocă.
Proiectul meu politic, creat pe baza viziunii şi a valorilor Alianţei USR-PLUS se calează pe:
Iniţiativele de mai sus aduc reale beneficii deopotrivă antreprenorilor, angajaţilor, elevilor şi pensionarilor pentru că, atunci când sectorul privat e stimulat, cu toţii trăim mai bine.
Pe lângă iniţiativele care fluidizează întreprinderile mă voi bate alături de colegii mei din grupul parlamentar USR-PLUS pentru proiecte de interes ale judeţului Cluj:
Primul lucru pe care îl veţi face în Parlamentul României? Din ce comisii parlamentare doriţi să faceţi parte?
Viorel Băltăreţu: Primul meu gând ca parlamentar va fi să ajut la formarea unei alianţe de guvernare şi să votez împreună cu ai mei colegi un Executiv care să pună în aplicare programul de guvernare al USRPLUS.
Ca antreprenor, mi-am concentrat programul politic pe dezvoltarea mediului economic în România. Obiectivul meu, în primul rând, va fi să uşurez legislaţia în domeniu pentru ca ea să fie înţeleasă şi aplicată mai uşor de către toată lumea.
Totuşi, chiar dacă atribuţiile mele vor fi de ordin legislativ, consider că munca mea este incompletă dacă nu pun umărul pentru ca ţara noastră să aibă o guvernare competentă, în interes public. România trebuie să fie legiferată şi guvernată de oameni competenţi, iar munca mea de parlamentar poate să aibă consecinţe şi în planul guvernării.
Îmi doresc să devin membru în Comisia pentru Industrii şi Servicii pentru că acolo pot să materializez proiecte pentru întreprinderile mici şi mijlocii din industrie şi servicii.
Indiferent de comisia din care voi face parte şi de compoziţia viitoarei guvernări, un lucru este cert: voi munci în echipă, voi promova principiile Alianţei USRPLUS (în care cred şi la care am aderat) şi voi fi un om al dialogului.
Cum vedeţi raportul dintre Stat şi cetăţean? Până unde trebuie să intervină Statul în economie?
Viorel Băltăreţu:Sunt om de dreapta, prin prisma experienţei mele lungi de antreprenor. De altfel, se ştie, Alianţa USRPLUS este o formaţiune de centru-dreapta.
Prin urmare, ca om de dreapta consider că Statul nu trebuie să intre cu „bocancii” în economie, ba dimpotrivă. Pledez pentru un stat cu intervenţie minimală, care să lase spaţiu de desfăşurare pentru activitatea privată.
Cred că Statul trebuie să intervină în supravegherea externalităţilor, adică acele efecte colaterale pe care business-urile le pot produce asupra mediului: poluare, distrugeri de patrimoniu, defrişări etc. Da, în astfel de situaţii Statul trebuie să fie vigilent şi să apere dreptul cetăţeanului la un mediu sigur.
Raportul Stat-Cetăţean, de asemenea, trebuie să fie unul bazat pe loialitate şi încredere reciprocă. Din păcate, cetăţenii nu mai au încredere că instituţiile publice funcţionează în slujba lor, iar acest aspect nu e un semn bun pentru democraţia noastră.
Iată de ce o administraţie modernă, digitalizată şi promptă va restabili încrederea cetăţenilor în Stat. Programul politic al Alianţei USRPLUS din care se degajă proiectul meu de candidat chiar aici acţionează: la interfaţa dintre Stat şi cetăţean. Interfaţa este administraţia publică care acum e mult prea lentă, politizată şi anacronică.
Ce raport trebuie să fie între Stat şi Biserică?
Viorel Băltăreţu: Aş face o clarificare terminologică şi aş spune „biserici”, în loc de Biserică. Nu avem o biserică, ci zeci de biserici, iar Clujul este un model de diversitate confesională şi bună convieţuire între religii.
Democraţia, după părerea mea, înseamnă să ne raportăm imparţial la toţi cetăţenii, indiferent de culte, preferinţe religioase, sau măsura în care ei duc o viaţă spirituală ori nu. Toţi, fără excepţie, sunt cetăţenii ţării şi au drepturi egale.
Prin urmare, cel mai bun exemplu de conduită democratică pe care Statul trebuie să-l dea e să-şi respecte caracterul laic şi să lase cultele în mod liber să se desfăşoare în spirit de bună convieţuire. În România ai dreptul să trăieşti şi să-ţi exprimi liber credinţa fără ca Statul să intervină.
Sunt împotriva finanţării cultelor religioase. Am încredere că fiecare comunitate confesională se poate descurca pe forţe proprii în România dacă beneficiază de o legislaţie creată în spirit democratic. Noi, Alianţa, suntem o formaţiune politică a diversităţii şi a drepturilor individuale respectate.
Basarabia este România? Ce agendă trebuie să avem în relaţia cu Republica Moldova?
Viorel Băltăreţu: Da, Basarabia e România. Istoria o dovedeşte cu vârf şi îndesat, iar frontierele etnice ale ţării noastre sunt mult mai mari decât cele geografice sau administrative.
Nu mă prefac că nu înţeleg întrebarea, aşa că am să răspund la ea direct: se justifică sau nu unirea cu Republica Moldova? Sunt sau nu unionist?
Ca român, vă fac o mărturisire. Mi-aş dori ca Basarabia să fie şi formal parte a ţării noastre. Totuşi, e greu să mă dezic de structura mea de antreprenor: sunt întâi un om pragmatic şi abia apoi idealist.
Tehnic, e foarte greu să realizezi o contopire administrativă şi politică între două state care funcţionează independent de foarte mulţi ani. Costurile sunt mari şi ar lăsa de izbelişte alte urgenţe interne pe care ţara noastră trebuie acum să le gestioneze. E mai mare daraua decât ocaua, cum spune o vorbă românească.
Ceea ce Statul Român poate acum să facă în raport cu Republica Moldova e să dezvolte o relaţie de parteneriat care să facă mai uşor drumul cetăţenilor de o parte şi de alta a Prutului. Formal, Republica Moldova e un stat vecin cu care trebuie să comunicăm strategic. Informal, moldovenii vor fi mereu fraţii noştri şi îi vom ajuta. Mai cred că viitorul Republicii e în Uniunea Europeană.
Ultima carte pe are aţi citit-o. Ultimul fim pe care l-aţi văzut.
Viorel Băltăreţu: Ultimul roman pe care l-am citit este Mândrie şi Prejudecată de Jane Austen, iar ultima carte de dezvoltare personală este The Tipping Point de Malcolm Gladwell. Am revăzut, de curând, filmul Lista lui Schindler.
