Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a afirmat marți, 10 noiembrie, că "nu există o problemă de lipsă de voinţă juridică a Ministerului" cu privire la desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Ministrul a adăugat că "poziţia PSD este cât se poată de clară" cu privire la desfiinţarea SIIJ: "nu vor să audă de acest lucru".
"În ceea ce priveşte Secţia Specială, reamintesc faptul că Ministerul Justiţiei şi-a îndeplinit obiectivul asumat: a elaborat proiectul de lege (...), poate fi promovat oricând. Nu avem cea mai mică garanţie, mică spun, nu mare, că majoritatea îl va adopta. Altfel, vă reamintesc două proiecte similare ale USR trimise în Parlament, rezultatul a fost respingerea lor. Aceasta este problema cu Secţia Specială: nu există o problemă de lipsă de voinţă juridică a Ministerului de a proceda la desfiinţarea acestei secţii", a zis Cătălin Predoiu într-o conferinţă de presă. (sursa: news.ro)
Într-o postare pe Facebook, una dintre publicațiile online (Aktual24) a întrebat pe tema desființării SS dacă Ana Birchall ar fi reușit din postura de ministru al Justiției să ducă la bun sfârșit acest obiectiv.
Printre cei care au răspuns la întrebare a fost chiar fostul ministru al Justiției, deputata independentă Ana Birchall, spunând că ar fi desființat până acum Secția Specială. Mai mult, Birchall a punctat faptul că memorandumul adoptat de Guvernul Orban pe 27 decembrie 2019 prin care se propune desfiinţarea SS a fost creionat în baza analizei pe care ea a făcut-o pe vremea în care era ministru al Justiției.
"Vă răspund eu direct: DA, aș fi desființat-o prin act normativ adoptat în guvern! Mai mult, am refuzat să semnez poziții pro-SIIJ pe care agentul guvernamental din MAE le trimitea la CJUE. În fapt, am trimis poziții pentru desființare (lucru care mi-a atras prima remaniere la câteva săptămâni de la numire). Dacă urmăriți declarațiile mele publice din acea perioadă pe lângă contrele din CSM legate de numirea Adinei Florea, am dispus înființarea un grup de lucru care a consultat magistrații, asociațiile profesionale, instituțiile relevante, mesajele venite de la cetățeni, Declic etc., iar concluzia covârșitoare a fost pentru desființarea acestei monstruozități juridice. Am lăsat această analiză la minister, analiză ale cărei concluzii au fost folosite ulterior în acel memorandum adoptat de guvern. Acesta este adevărul și se poate proba oricând cu documente!", a scris Birchall pe Facebook.
Într-un răspuns pentru un cetățean care susținea că este necesară existența SS pentru ca magistrații corupți să răspundă în fața legii, Birchall a reiterat bilanțul dezastruos al acestei instituții.
"Răspund legal și ei! Vă rog să ieșiți din manipularea că fară această secție nu răspunde un magistrat corupt! Poate consultați raportul de activitate al SIIJ: 417 dosare din care 415 clasate... și doar 1 magistrat trimis în judecată pentru că a depășit viteza legală cu 30 km/h. Vă rog să vă informați corect!", a completat Birchall.
Reiterăm că propaganda PSD a susținut sistematic ideea conform căreia existența Secției Speciale e vitală pentru ca magistrații să răspundă pentru activitatea lor și mai ales pentru a da socoteală pentru presupusele abuzuri pe care le-ar comite prin sentințele date. În acest context, judecătorul Cristi Danileț a demontat propaganda pesedistă, atrăgând atenția, în primul rând, că SS nu poate sancționa presupusele abuzuri ale magistraților și, totodată, că în prezent există deja 5 forme prin care magistrații răspund pentru activitatea lor, utilitatea SS fiind pusă astfel la îndoială.
Cristi Danileț, pe Facebook: "În România exista cinci forme de răspundere a magistraților. Atenție, însă: nicăieri în lume magistrații nu sunt investigați pentru soluțiile date, ci doar pentru conduite ilegale. Nici măcar SIIJ, concepută din cauza războiului cu Kovesi, nu are puterea de a cerceta 'abuzuri' /'greșeli' ale magistraților - știu că asta a fost minciuna pentru a justifica înființarea acestei structuri, dar... fraier e doar acela care a crezut așa o prostie contrară principiului universal al independenței justiției".
Cele 5 forme de răspundere a magistraților, prezentate de judecător într-o analiză pentru Republica: "Reglementările actuale consacră cinci forme de răspundere a magistraților: administrativă – când sunt șefi care se dovedesc a fi prost manageri, atunci sunt schimbați de CSM la cererea personalului din subordine sau după o inspecție; deontologică – când magistratul încalcă una din recomandările privind conduita în timpul sau în afara serviciului, recomandări prevăzute în Codul deontologic adoptat în 2005, atunci CSM pronunță o hotărâre care se depune la dosarul personal și de ea se va ține cont la evaluarea ce are loc o dată la trei ani; disciplinară – când magistratul încalcă o obligație de serviciu expres menționată în legea privind statutul magistraților, atunci CSM îl sancționează disciplinar cu mustrare, mutare în altă instanță, reducerea salariului sau demitere; materială – când magistratul comite cu rea-credință sau gravă neglijență o eroare judiciară și, ca urmare, statul plătește o sumă de bani celui ale cărei drepturi au fost încălcate, atunci Ministerul Finanțelor se îndreaptă împotriva magistratului pentru recuperarea sumei; penală – pentru orice infracțiune comisă de magistrat, în exercitarea funcției sau fără vreo legătură cu aceasta. Acesta va fi investigat penal de procurori și judecat de judecători, iar în caz de condamnare va avea cazier și va fi dat afară din justiție". (citiți AICI analiza completă)