Guvernul Orban a contestat la CCR mărirea cu 40% a pensiilor: "Parlamentul a ignorat evoluția situației economiei generale!"

Guvernul Orban a contestat la CCR mărirea cu 40% a pensiilor: "Parlamentul a ignorat evoluția situației economiei generale!"

Guvernul a atacat marți la CCR proiectul de rectificare bugetară adoptat de Parlament în forma amendată de PSD care include majorarea pensiilor cu 40%, dar și alte cheltuieli nesustebabie.

CITIȚI ȘI: Burduja: "Orice politician poate să promită orice, 40%, 80%, 120% majorare de pensii. În prezent se poate cu 14% fără să punem în pericol stabilitatea fiscal-bugetară a României!"

"Parlamentul a ignorat exigenţele de previzibilitate ale legii şi perspectivele evoluţiei situaţiei bugetului consolidat şi a economiei generale, cu consecinţa afectării principiului securităţii juridice", a subliniat Guvernul.

CITIȚI ȘI: Boc reflectă iresponsabilitatea PSD din Parlament: "Teodorovici împiedică Guvernul să plătească salarii și pensii! E un haos cu propuneri care se bat cap în cap!"

Guvernul a arătat că parlamentarii nu au identificat sursele clare de finanţare a majorărilor propuse, necesare pentru a acoperi cheltuielile urmărite şi care să reflecte principiul echilibrului bugetar, potrivit dispoziţiilor constituţionale.

"Odată cu intrarea în vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie respectiv de 1.442 de lei s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat. Aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 de lei aşa cum a modificat legiuitorul şi majorarea salariilor profesorilor ar presupune „un necesar de finanţare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei în anul 2020, respectiv 1,06% din PIB şi 34,3 miliarde de lei în anul 2021 (reprezentând 3,05 % din PIB)", a mai spus sursa citată.

Totodată, Guvernul a subliniat că Parlamentul ar trebui să contribuie la corecția deficitului bugetar, dar acțiunile actualului Legislativ au dus la distorsionarea construcției bugetare.

"În condiţiile actualei crize sanitare extrem de grave în care presiunea asupra bugetului de stat este uriaşă din cauza creşterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaş în 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui să contribuie la corecţia deficitului bugetar.

În schimb, Legislativul a ales să acţioneze în sens contrar acestui obiectiv, nerespectând astfel angajamentele europene pe care România are obligaţia a le îndeplini. (...)

Distorsionarea construcţiei bugetare, prin introducerea de cheltuieli fără bază reală în nivelul veniturilor, are ca finalitate degradarea economică, cu impact negativ în nivelul de trai al tuturor cetăţenilor, inclusiv a prezumtivilor beneficiari ai acestor cheltuieli", au completat reprezentanții guvernamentali.