Încă din vara anului 1990, când mai exista Uniunea Sovietică, în numele Comisiei parlamentare de ecologie, am solicitat de la instituţiile abilitate să ne informeze ce tipuri de muniţii şi armament se aflau în depozitul de la Cobasna. Sub masca secretului de stat nu am primit niciun răspuns la cele mai îngrijorătoare întrebări – se află depozitate la Cobasna echipamente, arme şi muniţii chimice, biologice şi radioactive?
Este adevărat că în Primul Parlament se aflau câţiva deputaţi militari cu rang înalt din Transnistria, care cunoşteau nu puţine despre tipurile de armament de la Cobasna, dar fără aprobarea Moscovei nu deschideau gura şi evitau să intre în discuţii pe subiecte-tabu. Totuşi, în convorbirile particulare, ei împărtăşeau unele argumente ale deputaţilor ecologişti şi ne dădeau dreptate că, în cazul unei catastrofe, ar avea de suferit tot sud-vestul Uniunii Sovietice şi chiar ţările din bazinul Mării Negre. Din informaţiile-cioburi pe care le adunam din cele mai diverse surse, ajungeam la o concluzie înspăimântătoare – un incendiu devastator sau o explozie la depozitul de la Cobasna ar putea transforma în ruine R. Moldova, regiunea Odesa şi ar otrăvi pe mult timp apele Nistrului şi ale Mării Negre. Oricât de ermetici şi bolnavi de secretomanie erau deputaţii militari din Transnistria, ei îşi permiteau să afirme, în 1990, că o explozie la depozitul de muniţii ar fi mai puternică decât bombele atomice aruncate asupra oraşelor nipone Hiroshima şi Nagasaki, în august 1945, iar pierderile ar fi mult mai mari.
Uniunea Sovietică s-a prăbuşit, dar armele ei ucigătoare mai sunt păstrate pe teritoriul Republicii Moldova. Autorităţile centrale pro-ruse din Chişinău sunt nepăsătoare şi nu cunosc nici până astăzi, dacă la Cobasna, în cele 20 de mii de tone de armament, se găsesc muniţii chimice, biologice şi radioactive. Am afirmat de mai multe ori şi repet: depozitul de muniţii se află foarte aproape de Nistru, şi orice accident poate otrăvi apele râului şi ale Mării Negre, iar Doamne fereşte! în caz că există şi se scurg în râu substanţele chimice, biologice şi radioactive, atunci începe apocalipsa în această parte a Europei şi în ţările din bazinul Mării Negre.
Ca parlamentar şi ecologist, am abordat de-a lungul anilor de zeci de ori această problemă deosebit de gravă la diferite conferinţe regionale şi internaţionale, la întâlnirile cu reprezentanţii organismelor şi instituţiilor europene şi americane, la forumurile ecologiştilor de la Kiev, Petersburg, Chişinău, Istanbul, Budapesta, Sofia, Bucureşti, Odesa şi Constanţa, dar dincolo de compasiune, vorbe protocolare şi solidaritate (în unele intervenţii), nu am avansat în evacuarea muniţiilor de la Cobasna. Evident că vina principală aparţine Rusiei, dar şi guvernelor marionete şi laşe de la Chişinău. La fel, nu avem dreptul să trecem cu vederea prestaţia lamentabilă a misiunii OSCE în R. Moldova, a reprezentanţilor Germaniei, Italiei şi Austriei din această organizaţie internaţională, care au făcut permanent partizanat deschis în favoarea Federaţiei Ruse.
Totuşi, după 29 de ani de la prima interpelare, ce şanse mai am să aflu – în depozitul din Cobasna se găsesc muniţii chimice, biologice, radioactive şi dacă da, în ce cantităţi şi cum sunt păstrate şi păzite? Poate explozia devastatoare de la Beirut s-a auzit la Moscova şi Berlin, la Roma şi Kiev, poate misiunea OSCE îşi schimbă abordările, iar dodonii de la Chişinău se ridică din genunchi şi solicită Kremlinului evacuarea muniţiilor ruseşti de pe teritoriul R.Moldova? Sau lăsăm imensul arsenal de la Cobasna în grija criminalilor separatişti, a traficanţilor de arme şi aşteptăm mioritic Beirutul şi Hiroshima în această parte a Europei?
Oameni politici, din ţările bazinului Mării Negre, din Uniunea Europeană, Rusia, SUA şi NATO – mă adresez vouă cu vocea a milioane de oameni îngrijoraţi – includeţi în agenda voastră evacuarea tuturor muniţiilor de la depozitul din Cobasna. Nu aşteptaţi soluţii de la liliputanii corupţi şi iresponsabili din conducerea de la Chişinău şi Tiraspol. Cât nu a explodat, luaţi bomba cu ceas în mâinile voastre, de pe malul Nistrului, şi duceţi-o atent în pustiurile nelocuite din Siberia. Cele peste 20 de mii de tone de muniţii necunoscute, cu termen depăşit, reprezintă o problemă internaţională şi un pericol continental. Vă rugăm să ne auziţi măcar după 29 de ani de tăcere, nepăsare şi mimare de care aţi dat dovadă. Nu avem altă alternativă decât să transferăm întreaga responsabilitate pentru viitorul, securitatea şi soarta a milioane de oameni din arealul Nistrului şi Mării Negre spre cancelariile şi parlamentele ţărilor voastre. Auziţi-ne şi salvaţi-ne de moartea ascunsă între stocurile uriaşe de muniţii apocaliptice din Cobasna.