"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romaşcanu, a declarat duminică că este posibil ca negocierile privind fondurile pentru ţările UE să se reia, context în care a cerut preşedintelui Klaus Iohannis să obţină un mandat din partea Parlamentului înainte de a merge la negocieri.
În acest context, senatorul PSD Daniel Zamfir a fost prezent luni la Digi24 pentru a-i da lecții președintelui în legătură cu fondurile europene de care mai are nevoie de fapt România, spunând că este firesc ca președintele să vină în Parlament pentru a obține un mandat de negociere cu Comisia Europeană.
Daniel Zamfir: "Mai trebuie încă vreo 900 de milioane de euro la dezvoltare rurală. Exact acolo unde cred eu că ar trebui să avem o alocare consistentă tocmai pentru a reduce decalajele dintre noi și cei din vest acolo avem această pierdere de fonduri, 4,2 miliarde de euro la fondul de coeziune și aproape 1 miliard la dezvoltare rurală.
Eu cred că toți experții cu argumente să vină și să vedem care este interesul României pe care domnul Iohannis să-l și susțină la Bruxelles. Cred cu tărie că în asemenea situații nu mai putem discuta de interesele unui partid sau altul. În momentul ăsta suntem într-o criză profundă, încă nu resimțim criza economică care va veni, iar atunci interesul major este să discutăm cu toată lumea, cu toate forțele politice. De ce n-a venit domnul Iohannis în Parlament să aibă un mandat de negociere la Comisia Europeană? De ce ar fi nepotrivit într-o astfel de situație? Eu cred că este foarte potrivit".
Amintim că Daniel Zamfir este cel care a inițiat un proiect de lege din cauza căruia România riscă să rămână fără fonduri europene, motiv pentru care senatorul pesedist nu este în măsură să dea lecții nimănui în legătură cu obținerea, accesarea și uzitarea banilor europeni.
CITIȚI ȘI:
1. România, pe punctul de a pierde TOȚI BANII europeni din cauza unei legi inițiate de Daniel Zamfir
Comisia Europeană a trimis în luna martie o scrisoare oficială către Guvernul României și alte instituții în care a avertizat că proiectul de lege inițiat de către senatorul PSD Daniel Zamfir privind modificarea legii Curții de Conturi poate duce la suspendarea tuturor programelor care implementează fondurile europene.
Una dintre modificările criticate dur de Comisia Europeană constă în faptul că îi acordă președintelui Curții de Conturi competența exclusivă de sesizare a organelor de urmărire penală în cazul în care, în urma controlului, se constată că o instituție a cheltuit banii publici cu încălcarea legii. În legea aflată în vigoare, sesizarea organelor de urmărire penală se face de către conducătorul departamentului care realizează raportul de audit.
O altă modificare promovată de Daniel Zamfir și criticată de Bruxelles este limitarea independenței Autorității de Audit – organism independent acreditat de Comisia Europeană, aflat sub autoritatea Curţii de Conturi – prin faptul că ar fi obligată să-şi însuşească toate constatările făcute de Agenţia Naţională de Achiziţii Publice – instituţie subordonată politic aflată în subordinea Guvernului. (sursa: g4media)
De altfel, legea lui Zamfir a fost adoptată de Parlament și trimisă pe 22 iunie către președinte pentru promulgare, dar Klaus Iohannis a atacat-o la CCR. În sesizarea de neconstituționalitate, Klaus Iohannis arată că, prin conținutul său normativ, legea contravine mai multor articole din Constituție. Astfel, prin noua soluție legislativă președintelui Curții de Conturi i se atribuie aceleași competențe ca și plenului instituției În plus, acesta va coordona, îndruma și conduce, după caz, întreaga activitate a instituției, ceea ce înseamnă că nu mai este respectat principiul independenței membrilor Curții de Conturi în exercitarea mandatului lor. Șeful statului consideră neconstituționale și noile prevederi referitoare la coordonarea departamentelor Curții de Conturi în condițiile în care șefii departamentelor vor ajunge în subordinea președintelui Curții de Conturi.
"Ca efect al subordonării față de președintele Curții de Conturi a aparatului administrativ din cadrul departamentului aflat în coordonarea unui consilier de conturi va fi afectată independența acestuia. Altfel spus, prin faptul că directorii din cadrul Curții de Conturi se subordonează președintelui, și nu consilierilor de conturi, care doar coordonează departamentele, sunt create premisele încălcării principiului imparțialității", se arată în sesizarea la CCR.
Președintele consideră că noile prevederi ar conduce către concentrarea puterii de decizie în sarcina președintelui Curții de Conturi și, după caz, a vicepreședinților, ceea ce implică o diminuare a rolului celorlalți membri ai instituției.
Un alt articol contestat în noua lege se referă la organizarea concursurilor pentru directori și directori adjuncți ai departamentelor Curții de Conturi, camerelor de conturi județene și a municipiului București, măsură fiind de natură să afecteze stabilitatea aferentă funcției de auditor public extern.
De asemenea, sesizarea de neconstituționalitate critică și prevederea din lege potrivit căreia reprezentanții entităților auditate "nu răspund pentru consecințele măsurilor administrative", această normă fiind lipsită de claritate și predictibilitate.
"Nu rezultă către cine va fi transferată răspunderea pentru activitățile realizate în exercitarea funcțiilor de către reprezentanții entităților auditate și care au cauzat totuși un prejudiciu. Exonerarea de răspundere a reprezentanților entităților publice auditate pentru consecințele erorilor/abaterilor de la legalitate constatate de Curtea de Conturi contravine chiar rolului constituțional al acestei autorități", se mai arată în sesizarea către CCR.
Un alt articol contestat se referă la posibilitatea acordată entității auditate de a recurge la serviciile unui expert autorizat extern și independent, iar, astfel, rolul constituțional al Curții de Conturi va fi afectat.
Totodată, este considerată neconstituțională condiționarea sesizării organelor de urmărire penală de aprobarea plenului Curții de Conturi.
Președintele consideră neconstituțional și articolul care pemite membrilor Curții de Conturi să desfășoare activități didactice, de cercetare științifică și de formare profesională în condițiile în care aceștia sunt asimilați prin Constituție judecătorilor din punct de vedere al regimului incompatibilităților. (sursa: Europa Liberă)
