"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Laura Codruța Kovesi a câștigat procesul intentat statului roman la CEDO, pentru demiterea abuzivă din funcția de procuror-șef al DNA.
Cu unanimitate de voturi, CEDO a decis că reclamantei i s-a refuzat accesul la o instanță pentru a contesta încetarea prematură a mandatului său de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, ca urmare a opiniilor și pozițiilor pe care le-a exprimat public în calitatea sa profesională în ceea ce privește reformele legislative care afectează sistemul judiciar, conform biziday.
Curtea a constatat o încălcare a Articolelor 6.1 și 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Laura Codruța Kovesi nu a cerut despăgubiri statului roman, iar reparația este una morală.
CEDO a transmis că "încetarea prematură a mandatului reclamantei a fost o sancțiune deosebit de severă, care, fără îndoială, a avut un „efect înfiorător”, prin faptul descurajează și alți procurori și judecători să participe la dezbaterile publice privind reformele legislative care afectează sistemul judiciar și, în general, privind aspecte referitoare la independența sistemului judiciar".
"Revenind la cazul actual, Curtea își reiterează constatarea că interferența imputată a fost determinată de opiniile și criticile pe care reclamanta le-a exprimat public în exercitarea dreptului la libertatea de exprimare. În acest sens, observă că reclamanta și-a exprimat opiniile cu privire la reformele legislative în discuție în calitatea sa profesională de procuror șef al DNA", a mai adăugat CEDO.
De asemenea, reclamanta și-a folosit puterea legală pentru a începe investigațiile privind suspiciunile de infracțiuni de corupție comise de membrii Guvernului în legătură cu legislația extrem de contestată și pentru a informa publicul despre aceste investigații. De asemenea, a profitat de posibilitatea de a-și exprima opinia direct în mass-media sau în cadrul adunărilor profesionale, a mai precizat CEDO.
Reiterăm că pe 22 februarie 2018, ministrul Justiției Tudorel Toader a propus revocarea Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA. Motivele invocate au fost anchetarea de către DNA a OUG 13 și a hotărârilor de guvern, în cazul Belina.
Inițial, președintele Iohannis a refuzat să semneze decretul de eliberare din funcție. Speța a ajuns pe masa judecătorilor CCR, a căror decizie a înclinat în favoarea cererii lui Tudorel Toader. În timpul discuțiilor de la CCR, Toader declara: "Ministrul Justiției are autoritate asupra procurorilor, iar Președintele nu are".
Judecătorii CCR au scris în motivare că au constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA. Judecătorul raportor în cazul refuzului preşedintelui de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA a fost chiar preşedintele CCR Valer Dorneanu, fost parlamentar PSD. Judecătorul-raportor e magistratul desemnat de preşedintele CCR pentru a întocmi un raport asupra sesizării instanţei. Raportul trebuie să cuprindă referiri cu privire la punctele de vedere şi relaţiile cerute, la soluţiile din doctrina şi jurisprudenţa română şi străină, precum şi la orice alte elemente necesare dezbaterilor; el are ca obiectiv o pregătire adecvată a dezbaterilor şi o informare amplă a judecătorilor asupra problemelor pe care le comportă cauza supusă judecăţii.
