"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
„Luați-vă obiectele. Vă invit să părăsiți acest loc. V-ați adunat în zona unui spital. Este interzis de lege. Eu n-am vorbit cu dvs la pertu...Nu v-am cerut respect informal. Nivelul dvs este indicat de comportament. Nu am ridicat tonul. Am vorbit mai tare. Ăsta este nivelul meu. Aștept de la dvs să vă luați coroanele ca să nu trebuiască să le iau eu. Am zis să nu mă înregistați. Nici vocea. Este vocea mea. Este dreptul meu. Filmați, dar nu pe mine”, le-a spus înfierbântat șeful Jadarmeriei din Mureș, lt col Tiberiu Adrian Filipaș, oamenilor adunați, joi la amiază, în fața Spitalului Județean Mureș. Excesul său de zel a reușit să mute puțin furia și atenția românilor de la PSD la sluga preaplecată a grupării politice mafiote, Jandarmeria, autoarea intervenției abominabile din 10 august 2018 împotriva protestarilor pașnici și a altor numeroase abuzuri care au încălcat drepturi constituționale. LIVE AICI (de la minutul 28)
Se strânseseră, în liniște, în jur de 200 de persoane, mai toate îmbrăcate în haine cernite. Au venit cu o coroană de flori pentru înmormântarea guvernului Dăncilă și au afișat în tăcere (ca la orice eveniment tragic) pancarte cu mesaje sfredelitoare la adresa catastrofei pesediste de la Palatul Victoria.
Oamenii i-au reproșat lui Filipaș că, până să apară Jandarmeria și să producă agitație și zumzet, pe treptele spitalului abia de auzea câte un oftat, atât de adâncă era liniștea. Din respect pentru cei aflați în suferință în unitatea medicală.
„V-au trimis aici să faceți scandal și să aveți motive să ne îndepărtați”, i-au reproșat protestatarii lui Filipaș. „Eu vorbesc mai tare ca să mă audă lumea. Dacă vorbesc în șoaptă, nu mă aude nimeni”, și-a justificat țipetele aproape isterice șeful Jandarmeriei Tg Mureș, care a primit, pentru intervenția sa „briliantă”, aplauze ironice din partea interlocutorilor.
Liveul de la fața locului transmis pe Facebook a surprins și momentul în care același jandarm sârguincios pune tunurile pe un adolescent pe care îl hărțuiește cu amenințări repetate, ca-n republicile aflate sub dictatură miliară. Tânărul, devenit între timp un simbol al protestului curajos de la Târgu Mureș, este un elev eminent din oraș, Alin Popoviciu. Are 17 ani și i s-a spus că va lua amendă pentru postările de pe Facebook prin care a chemat lumea să protesteze în fața spitalului.
Valul de solidaritate pe care l-a stârnit acest incident aproape ireal a fost uriaș, multe persoane oferindu-se să-i plătească amenda elevului. Pe acest val au venit, totodată, și o serie de elemente întunecate din trecutul pe care, probabil, lt col. Filipaș îl spera îngropat.
Astfel, potrivit unui articol publicat de Evenimentul Zilei în 2007, Filipaș a fost unul dintre jandarmii români anchetați de comisia ONU, în urma unor evenimentele violente ce au avut loc la Priștina, Kodovo, în mijlocul lunii februarie, același an, soldate cu moartea a doi protestatari și rănirea altor 80. Maior pe atunci, Tiberiu Filipaș (foto jos) activa pe atunci în cadrul Grupării Mobile de Jandarmi din Cluj-Napoca și îndeplinise, în timpul misiunii din Kosovo, funcția de șef de stat major. Cu alte cuvinte, în ierarhia militară era al doilea în linie de comandă dintre toți jandarmii români detașați în provincie.
Ce s-a întâmplat la Priștina
În timpul unei demonstrații violente din 10 februarie 2007, 80 de protestatari kosovari au fost răniți, iar doi și-au pierdut viața. Gloanțele de cauciuc mortale erau expirate (depășirea termenului de valabilitate a dus la pietrificarea cauciucului) și fuseseră trase de jandarmii români. Deci cu excepția jandarmilor din România, niciunul din militarii participanți la acea misiune din Kosovo nu a mai ucis localnici.
Procurorul special al ONU, Robert Dean, preciza la acea vreme într-o conferință de presă că uciderea celor doi etnici albanezi „nu a fost necesară și putea fi evitată“. Victimele nu reprezentau o amenințare majoră în momentul în care au fost împușcate, a mai notat procurorul în raport, adăugând că dovezile de sugereau că focurile de armă „au fost trase de unul sau doi dintre jandarmii români“.
Jandarmii români suspecți au părăsit însă Kosovo înainte ca autopsia să releve cauza morții, iar ancheta omorului să prindă un contur serios, așa că reprezentanții ONU nu au avut ce să mai facă, rămânând să spere că autoritățile române vor face lumina în acest caz. Ceea ce nu s-a întâmplat, firește.
Victimele se numeau Mon Balaj, 30 de ani, și Arben Xheladini, 35 de ani.
În 2017, la zece ani de la săvârșirea crimelor, Amnesty International (AI) dădea publicității o declarație în care preciza că rudele victimelor încă mai așteaptă ca justiția să-și facă datoria. În România, procurorii militari au decis însă să închidă ancheta fără a reuși să-i identifice pe jandarmii care au ucis, deși cercul suspecților era relativ restrâns: 10-11, potrivit AI.
Din raportul Amnesty International rezultă că incidentul sângeros din Kosovo a fost mușamalizat de autoritățile române!
Amnesty International: United Nations Interim Administration Mission in Kosovo internal investigation in 2007 established that the men had been killed through the use of rubber bullets, but failed to identify those responsible and to hold them to account. The rubber
bullets were out-of-date (the rubber had perished, revealing the steel ball beneath) and were fired directly at demonstrators by some of the 10 members of the Romanian police.
While the families of Mon Balaj and Arben Xheladini, together with two of the injured men were initially offered compensation in relation to the material damages through an internal UN procedure in 2009, no other forms of reparation have been offered to the survivors and families of the deceased, and no independent criminal investigations into the killings have ever been opened in Kosovo. The unknown members of the Romanian police had already been repatriated by the time the findings were made public. In Romania, an investigation by a military prosecutor was closed in 2009 without identifying the perpetrators.
