Horațiu Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a precizat, luni seară, că pe fondul atâtor demisii din sistemul sanitar s-ar pune problema unei ordonanțe militare care să împiedice plecările medicilor din sistemul de sănătate publică.
„Se pune problema unei ordonanțe militare care să împiedice demisia. Se discută acest subiect. În perspectiva imediată am făcut o modificare administrativă. Cei care își dau demisia trebuie să aibă un preaviz de 90 de zile”, a precizat Moldovan pentru Antena1.
Numai la spitalul din Mioveni, Argeș, inaugurat anul trecut, peste 100 de cadre medicale ar fi decis să renunţe după ce s-a hotărât ca instituția sanitară să devină suport pentru tratarea pacienților de COVID-19. La Arad opt medici şi-ar fi depus dosarele de pensionare, iar la Spitalul Fundeni, mai mulţi doctori ar fi intrat în concediu medical. În Rădăuţi, singurul medic infecţionist a intrat în concediu paternal. O altă situație care a uluit opinia publică s-a produs, luni, la secția ATI a Spitalului din Orăștie, care, cu excepția unei singure asistente, și-a înaintat demisia în bloc. A fost vorba despre singurul medic al secției, cinci asistente și cinci infirmiere. Ultimele zece cadre sanitare ar fi revenit asupra deciziei. Nu și medicul care a declarat pentru Newsweek că nu are „de ce să se explice lumii”.
Ultimă oră: Marți dimineață, cadrele medicale de la Spitalul CFR din TImișoara, unde a ajuns doar un singur pacient suspect de infectare cu coronavirus, ar fi demisionat în bloc. Motivul ar fi teama, relatează digi24.
Demisiile din sistemul sanitar pun și mai multă presiune pe acesta și-l vulnerabilizează și mai tare în fața epidemiei de COVID-19. Medicii reclamă cel mai adesea lipsa echipamentelor adecvate de protecție, dar sunt și situații în care acesta nu pare să fie o problemă (spitalul din Mioveni, de exemplu) și totuși cadrele medicale pleacă. Unii au recunoscut deschis în fața managerilor de spitale că o fac de frică. Alții, precum cei de la Suceava, Gerota, Deva sau Spitalul Universitar București, au fost cu adevărat carne de tun în lipsa unor protocoale clare care să-i protejeze de eventualii pacienți infectați, a echipamentului, a testărilor rapide sau din vina managementului defectuos.
Jurnalistul de investigații Virgil Burlă cred că nimeni nu ar trebui reținut cu forța și că prin demisii sistemul se va curăța, de fapt, de cei inutili și nededicați. Tot el spune că are informații cu privire la directori de spitale sau de secții care s-au „izolat” prin cabanele lor de la munte.
„Aud că se pregătește o ordonanță care ar interzice demisiile din sistemul medical în această perioada.
Mi se pare o mare prostie. Nu poți impune așa ceva. Demisiile recente ar trebui să întărească sistemul. Rămân cei dedicați. Pe de altă parte, medicii trebuie să renunțe la atitudinea păguboasă a capului în nisip.
Trebuie să vorbească public despre problemele din spitale.
Trebuie să vorbească public despre fenomenul cumpărării posturilor, despre modul de ocupare a functiilor de conducere, despre toate mizeriile pe care sunt obligați să le facă de către managerii de spitale.
Să vorbească despre licitațiile trucate de aparatură, să vorbească despre deplasărilor șefilor lor în locuri exotice, deplasări plătite de firmele de medicamente, de contractele păguboase ale spitalelor în care lucrează.
Atâta timp cât tac sunt complici și marii perdanți.
Aud că în aceste momente grave, cei mai mulți dintre șefii de spitale până la cei de secții sunt izolați în cabanele lor de la munte.
"Somitățile" medicinei românești vorbesc la tv cel mult de pe telefon, de la 1000 m în sus, nu i a văzut nimeni prin spitalele lor în ultimele săptămâni.
Zeii medicinei, cățărați pe sacii lor de bani, privesc de sus situația.
Se vor întoarce când se liniștesc lucrurile la fel de nesimțiți și aroganți, în timp ce medicii din subordine vor înghiți în continuare umilințele cu care i au obișnuit zeii”, scrie Virigil Burlă pe pagina sa de Facebook.
Medicul Silvia Costinean, de la secția de Terapie Intensivă a Spitalului Marie Curie, consideră că, în loc de amenințări și constrângeri, poate ar fi mai eficient ca personalului medical să i se vorbească empatic, să fie încurajat și să i se dea impresia că autoritățile sunt interesate să-i asigure echipamente de protecție.
Silvia Costinean: „Măi, dar unul nu se găsește să vorbească empatic, să spună cuvinte de încurajare, să îi vezi că îi interesează partea cu echipamentele de protecție, că vin în spitale să se asigure că acestea există, că sunt ceea ce trebuie, nu măști ffp1 și halate XL.
Nu, ei nu știu decât sa amenințe!
Amenințările sunt motivaționale, într-adevăr.
CEDO și Tribunalul International de la Haga scrie pe voi.
PS: Fotografiați echipamentele pe care vi le da spitalul”.