Mă încearcă sentimente amestecate față de spectacolul pe care l-am văzut în Camera Deputaților. Liberali și pesediști au votat cot la cot, într-o complicitate deplină, tăierea cîtorva pensii speciale. Această frăție m-a făcut să mă gîndesc la interesele electorale ale celor două partide. Presiunea societății față de aceste pensii este uriașă. Populismul, individia, frustrarea (de ce ăla da și eu nu!?) domină spațiul public. E aproape o isterie. Lumea vrea răfuială – este sentimentul general. Acest sentiment va face ravagii la alegeri. Nici PNL nici PSD nu și-au permis să piardă asta din vedere. Este un subiect prea important și aducător foarte multe voturi. Vor putea susține împreună și separat în campania care se apropie că fiecare a tăiat pensiile speciale!!! PSD, cu tactica lui din ultimele săptămîni (low profile), a preluat măsurile propuse de PNL. Normal – altfel, riscă să fie aruncat la lada de gunoi a istoriei chiar în iunie și să devină un second-hand party.
Totuși, dacă observăm atent, grosul pensiilor speciale a rămas neatins – 95% (militari, polițiști etc.) Numai cca 5 % au fost tăiate. Economia la buget e minimă. Aproape de zero. Atinge numai cîteva mii (puține) de oameni). Avem o furtună într-un pahar cu apă. Agitație multă, demagogie la scară mare, declarații sforăitoare, simularea unei lupte pe viață și pe moarte, dar doar atît. Totuși, surpriza s-a produs – magistrații (protejați de o hotărîre a CCR) au rămas fără „pensiile nesimțite” – citat din Ludovic Orban. Ce va ieși de aici e greu de prevăzut. Probabil CCR va respinge legea și în acest fel toate suspendările de ieri își vor pierde valabilitatea iar lucrurile vor rămîne ca pînă acum. Pe scurt – cei cu pensii speciale vor primi în continuare pensii speciale. Dar asta se va vedea numai după alegeri, după ce PNL și PSD își vor fi atins scopul – obținerea de cît mai multe voturi.
Poate ar fi fost mai bună o soluție practică, nu una ideologică. Impozitarea la sînge și limitare lor. Pînă acum s-a practicat peticirea pensiilor și acordarea de privilegii etc. Azi o soluție parțiala, cu petice ici și colo, nu mai este de niciun folos. Nu duce de fapt nicăieri, decît la noi frustrări și la un adevărat război social al unor categorii împotriva altora. Ne vom detesta și învinui cu mai multă fervoare unii pe alții. Trebuie regîndit așadar întreg sistemul de pensii și reconstruit de la A la Z.