Augustin Zegrean spulberă o ambiguitate: pensiile speciale aflate deja în plată pot fi tăiate potrivit noii legi! Fostul președinte al CCR dezvăluie care sunt vulnerabilitățile și hibele legii votate în Camera Deputaților

Într-un dialog la Digi24, deputatul Cristian Seidler, vicepreședinte al USR, și Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, au clarificat ambiguitatea privind pensiile speciale aflate deja în plată despre care s-a afirmat în spațiul public că ar rămâne neatinse chiar și în eventualitatea în care legea eliminării pensiilor speciale, votată, marți, în Camera Deputaților, nu ar fi atacată la CCR și ar intra în vigoare.

„Astăzi doar s-a adoptat o lege despre care știm că are toate șansele să fie declarată neconstituțională, în parte sau în totalitate. De partea contributivă nu se poate atinge nimeni, dar de partea necontributivă, căreia în limbaj popular îi spunem pensie specială, niciunde nu scrie că aceea odată primită este un bun câștigat pe viață. Mă refer la pensiile care sunt în plată. Nicio pensie nu ar trebui să depășească un nivel decent”, a afirmat Seidler.

Invitat să intervină în discuție și să-și spună punctul e vedere asupra pensiilor speciale aflate deja în plată, Augustin Zegrean a precizat că „da (pot fi tăiate, n.red), din moment ce au abrogat legile nu mai ai text să le dai. Nu mai ai lege în baza căreia să le plătești”.

„Doar dacă intră în vigoare. Legea adoptată astăzi mai poate fi atacată la CCR, poate fi retrimisă de președinte. Ceea ce spune dl. Zegrean este în ipoteza în care legea intră în vigoare deja”, a adăugat reprezentantul USR.

„Sunt mai multe probleme de constituționalitate în legea adoptată astăzi (marți, n. red). Indemnizațiile pentru limită de vârstă ale parlamentarilor – acelea au fost adoptate prin statutul parlamentarilor. Legea privind privind statutul parlamentarilor se adoptă de cele două camere în ședință comună. Astăzi nu a fost ședință comună, deci nu se puteau atinge de acea lege, de exemplu. Chiar nimeni nu citește Constituția? Este text în Constituție care spune ce este de competența ședințelor comune, printre care statutul deputaților și senatorilor. Restul, pentru pensiile judecătorilor, nu doar CCR a spus că nu pot fi afectate. A spus recent și Comisia de la Veneția. Îl atragi pe om să se facă judecător, îi dai lege să-l scoți la pensie la 90 de ani vechime și după aceea îi tai pensia. Păi ce predictibilitate este asta? Curtea Europeană a Drepturilor Omului tot timpul vorbește de faptul că legile trebuie să fie predicitibile. S-a încercat ceva similar în Ungaria și CEDO a spus că nu poți să afectezi statutul judecătorului pe care el l-a avut în vedere când s-a făcut judecător. Și-a făcut o proiecție de viață și are dreptul să i se respecte. Dar noi nu respectăm nici ce zice CEDO, nici ce zice Comisia de la Veneția, nici ce zice Curtea Europeană de Justiție, dar ne declarăm stat de drept. Mă mir de domnul de la USR, spune că legea e neconstituțională, atunci de ce au votat-o?”, a replicat Zegrean.

O altă problemă de constituţionalitate e, așadar, dată şi de eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor. În cazul acestora nu există nicio decizie CCR precedentă, însă apare o problemă de procedură. Legea privind statul deputaţilor şi senatorilor a fost adoptată în mai 2006, de Plenul ambelor Camere, după ce anterior a fost atacată la CCR de preşedintele Traian Băsescu, dar judecătorii au decis că nu sunt probleme de constituţionalitate. „Problema privind eliminarea pensiilor de serviciu pentru parlamentari e că ele au fost decise printr-o lege adoptată în plen comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului. Aşadar, faptul că pensiile de serviciu pentru parlamentari au fost eliminate prin vot final doar de membrii unui for legislativ, în cazul de faţă Camera Deputaţilor, ar putea fi un alt motiv de neconstituţionalitate”, au precizat pentru „Adevărul” surse politice.

Conform Constituţiei, proiectul de lege poate fi contestat la CCR de preşedintele statului, de Guvern, preşedintele unei dintre Camere, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Avocatul Poporului sau de un număr mai mare de deputaţi şi senatori. Potrivit unor informații apărute deja în spațiul public, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie intenționează să sesizeze Curtea Constituţională. Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție a decis convocarea Secțiilor Unite pentru ziua de miercuri, la ora 18:00.

De altfel, Corina Corbu, președinta ÎCCJ, a transmis încă din decembrie, când legea a fost retrimisă la comisii, că „va lua cu fermitate toate măsurile permise de Constituţia României şi de lege pentru protejarea autorităţii judecătoreşti împotriva oricărui demers apt a-i afecta independenţa şi, mediat, a dreptului cetăţenilor la un act de justiţie modern, eficient şi în acord cu standardele europene privind calitatea unui serviciu public”.

CITEȘTE ȘI: Parlamentarii au mimat eliminarea pensiilor speciale. Proiectul de lege va pica la CCR

Jurnalista Ioana Dogioiu dezvăluie manevra murdară a politicienilor PSD și PNL care au eliminat, chipurile, pensiile speciale: „Este o aberație populistă menită să conserve pensiile speciale, nu să le înlăture”