Administrația socialistă de la Chișinău, sub presiune românească și americană

Exasperați de obiceiurile și năravurile locului, partenerii internaționali ai Republicii Moldova au renunțat la tactica de a bate șaua ca să se priceapă calul, preferând în ultima vreme să transmită public mesaje tranșante, de la cel mai înalt nivel, pentru ca decidenții politici de la Chișinău să-și vină în fire și să revină cu picioarele pe pământ.

Impresia generală este că socialiștii și sateliții lor din sistemul politic și administrativ au făcut abstracție până în prezent de semnalele care au venit din Vest. Ei par siguri că nu li se poate întâmpla nimic rău câtă vreme controlează instituțiile cheie din Republica Moldova, cu atât mai mult cu cât acasă întâmpină o rezistența minimă din partea unei opoziții slabe și fragmentate.

Crezându-se astfel stăpâni pe situație, ei neglijează posibilitatea de a fi contrați și puși la respect de către factorii occidentali, de care în realitate depind pe toate liniile. Unii dintre ei se mai bazează pe încrederea că în caz de necesitate Federația Rusă poate interveni în sprijinul lor. Dar în trecut acest calcul n-a dat rezultate tot timpul.

Actualii guvernanți par să nu țin seama de lecțiile din trecut, își pierd deseori vigilența și se comportă de parcă ar fi singuri pe lume. E acea reacție infantilă a unor elevi care, admonestați de învățător, se prefac că nu ei sunt cei vizați și se uită netulburați pe geam.

Premierul României a fost printre primii oficiali străini care au avertizat guvernarea hibridă de la Chișinău asupra modului în care își exercită puterea politică. În primele zile ale anului, aflându-se la Bruxelles, Ludovic Orban a vorbit despre o „involuție” în treburile politice moldovene, odată cu instalarea Guvernului Chicu. Reacția care a urmat la Chișinău a confirmat faptul că oamenii lui Dodon încă n-au înțeles că nu sunt de capul lor în acest teritoriu și că trebuie cel puțin să se ridice în picioare când li se vorbește. Unii oficiali de la Chișinău au pus la îndoială veridicitatea afirmațiilor lui Ludovc Orban, iar un consilier guvernamental și-a permis chiar să vorbească pe un ton de superioritate: „N-aș vrea eu să ajung să constat că România are probleme mai mari decât credeam eu”.

A urmat bomba diplomatică furnizată zilele trecute de Departamentul de Stat american, prin declararea lui Vladimir Plahotniuc drept persoană indezirabilă pe teritoriul Statelor Unite, pentru activități de corupție și subminarea statului de drept. Dar nici această decizie ieșită din comun n-a avut darul să-i pună în gardă pe cei care au preluat puterea și schemele oligarhului fugar. În loc să adopte o poziție de prudență și de reținere, ei au arborat în continuare un aer impasibil. De aceea americanii au simțit nevoia să detalieze.

În scenă a intrat ieri ambasadorul Derek Hogan, care printr-un editorial intitulat „Nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege”, spune clar, pentru cei care s-au prefăcut că nu înțeleg ce se întâmplă, că sancționarea lui Plahotniuc este „doar cel mai recent exemplu al angajamentului ferm al SUA față de poporul Moldovei în lupta împotriva corupției, noi fiind pregătiți să mai întreprindem astfel de acțiuni”.

„Statele Unite, afirmă diplomatul american, vor continua să promoveze tragerea la răspundere a actorilor corupți – aici, în regiune și în întreaga lume. Și vom continua să susținem eforturile de a construi un sistem de justiție care să trateze toți cetățenii în mod egal și să-i pedepsească pe cei vinovați – indiferent de putere sau poziție”.

Este cel mai dur mesaj pe care l-a transmis vreodată un oficial american autorităților moldovene.

Oare câți deputați, miniștri, procurori, judecători și alți funcționari moldoveni, din piramida în al cărei vârf tronează, încă surâzător, Dodon, n-ar trebui să se simtă vizați de acest avertisment deloc voalat?

Totodată, pare limpede că presiunea sub care s-a pomenit guvernarea lui Dodon este una coordonată între România și Statele Unite și nu poate fi privită decât într-un ansamblu de măsuri concepute să tempereze acțiunile sfidătoare ale acesteia împotriva Occidentului și a intereselor propriului său popor.

În același timp cu declarațiile lui Derek Hogan, președintele României, Klaus Iohannis, se distanța de Guvernul de la Chișinău, anunțând la București, în prezența diplomaților acreditați în România, că administrația sa va continua în relația cu Republica Moldova doar proiectele de sprijin dedicate direct cetățenilor. El a exprimat, astfel, un vot de neîncredere Guvernului socialist.

„Nu suntem deloc convinși că actualul guvern de la Chișinău își percepe parcursul european ca fiind singura și cea mai sigură cale către reformarea profundă a instituțiilor”, a atenționat Klaus Iohannis.

Într-un an electoral, spre sfârșitul căruia Igor Dodon visează să capete un nou mandat de președinte, România și SUA par, de această dată, să nu se mulțumească doar cu rolul de observatori activi ai politicii moldovenești.