"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
O performanță neașteptată pe o piață foarte competitivă, cea a transportului naval, arată nu atât consolidarea unei puteri mai puțin cunoscute la vârful ierarhiei, cât și pierderea de formă a alteia.
China conduce detașat în topul mondial al exportatorilor, cea mai mare parte a mărfurilor fiind expediată cu transportul maritim către clienți. China este și un mare importator de petrol, gaz lichefiat, minereuri și alimente, pe mare. Pentru a scădea dependența de companiile străine și pentru a avea un control mai mare pe transportul mărfii exportate, China beneficiază de o flota masivă, aflată în creștere constantă, corespunzătoare misiunii politice de câștigare a supremației în transporturi.
Bugetul masiv al țării, orientat spre investiții, susține achiziționarea de nave, noi ori second hand, de către companiile cu capital de stat ori private. Chinezii cumpără ori comandă fabricarea unui volum imens de vase comerciale, cheltuind pentru asta sume gigantice, greu de egalat în piață. De notat că anul acesta, până în septembrie, a fost anul companiilor chineze, care investiseră cel mai mult în achiziționarea navelor second hand, împinse la asta și de războiul comercial dintre Washington și Beijing.
Numai că, de la jumătatea lunii octombrie, un alt competitor a preluat primul loc mondial la achiziționarea de nave, depășindu-i pe chinezi.
Grecii nu sunt tocmai noi în domeniul companiilor navale, având câteva mii de ani neîntrerupți în domeniu, iar în momentul de față ocupă primul loc în lume la deținerea de nave comerciale. Dar tot anul acesta, conform datelor publicate de Allied Shipping Research, la jumătatea lunii octombrie, companiile grecești au depășit companiile chineze, cheltuind cei mai mulți bani din piață pentru achiziționarea de nave de mare capacitate.
Mai exact, potrivit informațiilor oficiale, companiile grecești au cumpărat 173 de nave de mare capacitate, iar cele chinezești 168. Pentru asta, grecii au cheltuit 2,5 miliarde de dolari, iar chinezii 1,828 miliarde. De exemplu, grecii au cumpărat 55 petroliere și 18 port-transportoare de containere, iar chinezii 28 petroliere și doar 7 port-containere. În schimb, companiile grecești au cumpărat 97 de vase cargou, iar cele chinezești 132.
Pe locul 3 în acest top se situează Singapore, având un total de 33 de nave cumpărate, în valoare de 467,2 milioane dolari – mai multe detalii AICI.
Grecii i-au depășit și pe japonezi la deținerea de vase specializate în trasportul de gaz natural lichefiat (LNG), în condițiile în care Japonia și China sunt cele mai mari importatoare de gaz și au depus eforturi considerabile ca să dețină cele mai mari flote specializate. Grecii au și multe nave noi de transport LNG, ceea ce este iar o mare calitate pe o piață foarte competitivă – mai multe detalii AICI.
