Plecând de la verdictul oficial al CNSAS care stabilește că fostul președinte Traian Băsescu a fost un turnător prolific al genocidarei Securități, care activa sub numele conspirativ ”Petrov”, istoricul și scriitorul Marius Oprea întreabă, într-un articol publicat luni de Gândul.info, dacă nu cumva mult invocata condamnare a comunismului, din decembrie 2006, nu a reprezentat, în realitate, decât ”revanșa Securității în războiul său, post-revoluție, cu Partidul Comunist”.
Cum poate condamna comunismul, la modul serios, un fost turnător al Securității care a tras nenumărate beneficii carieristice și financiare de pe urma regimului ilegitim și criminal al clanului Ceaușescu?, întreabă Marius Oprea, remarcând tăcerea mormântală a societății civile, a presei și a analiștilor în legătură cu acest subiect, deși turnătorul securistoid Petrov s-a bucurat, ani în șir, de susținerea totală a a unor nume grele din România.
De notat și lipsa efectelor condamnării comunismului în 2006: regimul este declarat criminal, dar nu există criminali condamnați (cu excepția a doi torționari din anii '50), în condițiile în care marii criminali ai Securității și ai PCR au murit bine merci în paturile lor, la adăpostul unor pensii speciale faronice, după ce au dat lecții de moralitate pe la televiziunile postdecembriste. De asemenea – deși mulți dintre ei sunt încă în viață, au acumulat averi și au comis nenorociri în serie și după 89 –, nimeni, dar absolut nimeni nu-i deranjează (decât tot cu pensii speciale și laude destrăbălate) pe satrapii securiști din perioada '70-'89 – în acest sens, vă oferim un singur exemplu dintr-o listă mult prea lungă: generalul Marian Ureche – fost şef al SIPA (a se citi poliția politică a PSD), fost conducător la Securităţii Bucureşti şi, totodată, fost coordonator al tenebroasei Operaţiuni “Eterul”, vânător de disidenţi, anchetator şi torţionar al regretatului Ioan Petru Culianu.
Podul.ro vă prezintă, în cele ce urmează, acuzațiile istoricului Marius Oprea:
”Cu privire la Traian Băsescu, încerc de o bucată de vreme un amestec de revoltă şi satisfacţie personală. Cauza? Un eveniment care, teoretic, ar fi trebuit să ne reseteze instituţiile, clasa politică, analiştii, dezbaterile publice şi, în general, modul de a ne raporta la realitate. Dar lucrurile nu au stat aşa cum mă aşteptam, după ce în mai 2019 CNSAS a comunicat oficial ca Traian Basescu a fost turnător al Securităţii. (…)
Pentru orice român trecut de 25-30 de ani, care a avut măcar în liceu un abonament la bibliotecă şi care se spală pe dinţi de două ori pe zi, nu aruncă gunoaie pe stradă şi se descurcă decent cu acordul între subiect şi predicat, această sintagmă (<Traian Basescu, turnător la Securitate>) ar fi trebuit să constituie, dacă nu un cataclism, măcar un moment de reflecţie, urmat de o justificată revolt. (…)
Pentru că, dacă Traian Băsescu este Petrov, nimic din ce a spus sau a mimat că face, nu mai rezistă. Cu sau fara voie, fostul preşedinte a compromis idei şi valori fundamentale, în care alţii chiar au crezut. Dacă Traian Băsescu este Petrov şi nu are nimic să-şi reproşeze, nici el, nici cei care l-au susţinut, de la Vladimir Tismăneanu, la Gabriel Liiceanu, să nu vorbesc, totuşi de Andreea Pora, de la Societatea <Timişoara> la Grupul de Dialog Social, ce mai rămîne din condamnarea comunismului? Doar mascarada unui turnător? Nu cumva, această <condamnare> operată de un fost turnător şi mult-aplaudată de <societatea civilă> nu a fost altceva decît revanşa Securitătii în războiul său, post-revoluţie, cu Partidul Comunist? O operaţiune întoarsă pe dos, a ceea ce făcuse Ceauşescu în 1968, cînd a condamnat mai întîi abuzurile staliniste ale Securităţii şi apoi invadarea Cehoslovaciei, cu aceleaşi efecte de imagine devastatoare, care l-au făcut pînă şi pe Paul Goma să se înscrie în Partidul Comunist?
Nu rămîne nimic altceva, decît o grimasă a răului, care se extinde ca o metastază, pînă ajunge să se hrăneasca din propriile celule. Şi să-i priască. Pînă ce moare, nu înainte de a fi ucis tot organismul sănătos. Asta este, de fapt, marea operă a lui Traian Băsescu.
Toate acestea se petrec într-o tăcere asurzitare. Tac voci care, pentru că altadată dată au vorbit antuziast, dacă nu măcar laudativ, acum nu aveau dreptul să amuţească cu totul. Şi totuşi, au amuţit. Rezultatul: răul a înflorit. Grotescul s-a întins, ca malaria. De cînd i s-a dezvăluit cocoaşa numită Petrov, Traian Băsescu îşi flutură efervescent hidoasa anomalie morală, fără nicio umbră de regret. Este prezent peste tot, pe orice subiect, la orice oră, rîde, plînge, face tumbe, înghite săbii, scuipă foc, încercînd să-şi păsteze audienţa. Şi reuşeşte. Dar, dacă bruma de valori morale pe care le rostogolim abundent pe facebook, în pieţe şi de la diverse tribune are vreo noimă, Traian Basescu ar trebui să nu mai păcălească pe nimeni. Pentru că noi, toţi (şi cei care nu l-am iubit, şi cei care l-au adulat şi acum tac, şi cei care îl invită încă în studiouri, îi dau share şi îi preiau opiniile) ştim acum cine e.
E Petrov”, scrie Marius Oprea.
Pentru mai multe detalii – Gândul.info