"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Într-un interviu acordat televiziunii americane CNN, ministra de Externe a României, Oana Țoiu, a afirmat că, într-un final, Rusia trebuie să fie cea care plătește, drept compensație de război, creditul de 90 de miliarde de euro, aprobat ieri de Uniunea Europeană pentru Ucraina după ce Ungaria a decis să oprească blocajul pe care îl instituise prin veto.
De asemenea, înalta oficială guvernamentală a vorbit inclusiv despre faptul că Rusia a instrumentat domeniul energiei ca armă împotriva Republicii Moldova. Totodată, referindu-se la contextul mai larg determinat de provocările generate de războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, Oana Țoiu a adus în discuție și rolurile asumate de România, printre care cel de furnizor de energie. Astfel, ministra de Externe a subliniat necesitatea de a fi creată "o alternativă durabilă la energia rusească, nu doar pe termen scurt, ci pe termen mediu și lung".
Nu în ultimul rând, ministra de Externe a atras atenția că războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu sunt interconectate. "Conflictul din Orientul Mijlociu și creșterea prețului combustibilului hrănesc efortul de război al Rusiei", a punctat Oana Țoiu, printre alte aspecte, în interviul pe care-l redăm în integralitate în cele ce urmează.
Jurnalistă: Bineînțeles, după cum știm, acest împrumut (de 90 de miliarde de euro - n.red.) reprezintă o imensă ușurare pentru Ucraina. Îmi imaginez că și pentru Europa. Europa exercită presiuni, de ceva vreme, din această perspectivă, confruntându-se însă, la fiecare încercare, cu un veto din partea Ungariei. Cât de curând poate Ucraina să obțină acești bani?
Oana Țoiu: Este o veste bună și e o veste bună, totodată, dat fiind faptul că acționăm ca Uniune Europeană, respectiv toate cele 27 de state, iar asta după ce cetățenii au schimbat conducerea în Ungaria. În ceea ce privește împrumutul, va fi rambursat de Ucraina odată ce Rusia plătește compensațiile necesare pentru reconstrucție, atunci când va veni timpul. Banii vor ajunge destul de repede (către Ucraina - n.red.). Vorbim despre bani care provin de pe piața financiară internațională, garantați de Uniunea Europeană ca împrumut către Ucraina. E un credit care trebuie plătit în viitor de însăși Rusia, drept compensație de război, odată ce începem reconstrucția.
Jurnalistă: După cum știm, lucrurile promise durează destul de mult. Și ținând cont de ceea ce am auzit astăzi de la președintele Zelenski, este vorba despre o chestiune de supraviețuire. În acest context, cum vede Europa starea conflictului în prezent și cât de importante ar fi aceste fonduri?
Oana Țoiu: Starea actuală a conflictului este tot mai rea. Vedem civili luați la țintă, observăm școli și spitale devenite ținte. Pe de altă parte, Ucraina și-a îmbunătățit apărarea aeriană, iar asta a pus-o în poziția de a fi inclusiv furnizor de securitate pentru Orientul Mijlociu. Însă, este foarte important să facem un efort la nivelul comunității internaționale, iar România contribuie la asta, cu scopul de a dezescalada, pentru a putea să ne concentrăm astfel pe toate fronturile de război. Și vă spun un aspect în desfășurare, iar cetățenii noștri îl constată, este că dincolo de linia frontului de război, ne mutăm pe linia frontului economic. Am văzut folosirea energiei ca armă de către Rusia în privința Republicii Moldova. Vedem și în Ucraina energia utilizată ca armă. De asemenea, prin instrumente diferite, observăm asta întâmplându-se în Orientul Mijlociu și Strâmtoarea Ormuz. De aceea, veți constata că țările din coaliția celor dispuse să ajute Ucraina și care include România, sunt, de asemenea, majoritatea, parte a coaliției generate de Franța și Marea Britanie, care are menirea de a avea autoritatea internațională cu obiectivul de a contribui la deschiderea în siguranță a Strâmtorii Ormuz și la dezescaladare, pentru a putea scădea prețurile într-un mod în care cetățenii noștri nu simt presiunea. Iar un lucru care e foarte important pentru noi, ca europeni, dar și ca țară, România, care se învecinează cu războiul din Ucraina, este de a ne asigura că Rusia dispune de mai puține resurse pentru a-și continua agresiunea. Dar, din păcate, observăm acum că profitul din petrol este folosit în efortul de război al Rusiei.
Jurnalistă: Da, consider că este important, pentru că am văzut, pe plan economic, ridicarea temporară a sancțiunilor impuse de către SUA asupra Rusiei. Între timp, președintele Putin beneficiază, așa cum ați spus, de creșterea tuturor prețurilor la petrol din cauza războiului din Iran. Atunci, ce poate Europa să facă, din această perspectivă, pentru a limita câștigurile lui Putin?
Oana Țoiu: Tocmai am aprobat cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni, dar, de asemenea, trebuie să ne asigurăm, prin crearea de alternative, că scădem puterea pe care o are Rusia din energie. Noi, România, ne concentrăm, de pildă, pe energia nucleară. Suntem, totodată, principalul furnizor de gaze naturale în interiorul Uniunii Europene și am accelerat investițiile pentru a ne ajuta să sprijinim regiunea. În acest domeniu, avem conversații consistente cu SUA, ne vom întâlni chiar săptămâna viitoare cu secretarul Energiei Chris Wright la Summitul Inițiativei celor Trei Mări, pentru a putea crea o alternativă durabilă la energia rusească, nu doar pe termen scurt, ci pe termen mediu și lung.
Jurnalistă: Aș dori să vă aud poziția pe frontul diplomației. Președintele Zelenski a spus că este o provocare faptul că aceeași echipă de negociatori ai SUA, Steve Whitkoff și Jared Kushner, a condus atât negocierile cu Iran, cât și negocierile privind Ucraina. Are dreptate când spune că este un motiv de îngrijorare?
Oana Țoiu: Bineînțeles. Pe de-o parte, vedem în prezent, în cazul războiului din Ucraina și al războiului din Orientul Mijlociu, că totul este interconectat în materie de securitate. De exemplu, dronele care au atacat țările din Orientul Mijlociu din direcția Iranului au aceeași configurație cu cea a dronelor rusești care au pătruns în spațiul nostru aerian, în România și Uniunea Europeană, și care atacă obiective în Ucraina. Vedem o colaborare în materie de securitate (între Rusia și Iran - n.red.). Însă, în același timp, desigur, este și o competiție pe resurse și o competiție pentru atenție (Ucraina având obiectivul, în mod firesc, de a rămâne în prim-plan - n.red.). SUA, ca factor-cheie în negocierile de pace între Ucraina și Rusia, sunt acum concentrate, evident, să facă pașii potriviți în Orientul Mijlociu. Însă, este nevoie să ne asigurăm că avem înțelegerea că în cazul în care Rusia continuă războiul din Ucraina și avansează pe front, chiar dacă suferă în prezent pierderi numeroase, asta, indirect, va duce la alimentarea conflictului din Orientul Mijlociu. La fel, conflictul din Orientul Mijlociu și creșterea prețului combustibilului hrănesc efortul de război al Rusiei. Așadar, trebuie să le tratăm ca fiind interconectate.
