Modul în care ancheta de la Caracal derulează în aceste zile ne dezvăluie lucruri extrem de grave care se produc chiar sub ochii noștri. În mod oficial, Alexandra Măceșanu a fost ucisă de Gheorghe Dincă, după expertiza celor de la IML, care au găsit în oasele din curtea lui Dincă ADN-ul adolescentei. Lucrul acesta duce automat la scoaterea ei de pe lista persoanelor dispărute. Totuși, dincolo de acest fapt, observăm o serie de lucruri extrem de bizare pentru care nimeni nu este tras la răspundere.
Jurnaliștii de la Libertatea arătau zilele trecute negru pe alb cum șeful operativ al IPJ Olt, Nicolae Alexe încerca să obțină informații despre cazul dispariției Alexandrei de la un interlop local Remus Rădoi, zis și ”Codiță”, oferindu-i practic acestuia detalii care făceau obiectul dosarului, precum numere de telefon și indicii privind mașina suspectului.
Un alt personaj controversat al acestui caz este Alexandru Cumpănașu, vărul tatălui Alexandrei Măceșanu, cel care s-a transformat practic într-unul dintre principalii vectori de comunicare. Cumpănașu este unul dintre oamenii care a sprijinit public guvernele PSD din ultimii ani, fiind un personaj abonat la contracte din fonduri publice așa cum o arată dezvăluirile Podul.ro. Ei bine, Cumpănașu publica pe 2 august la ora 22:27 pe pagina sa de Facebook o informație extrem de gravă, potrivit căreia “ministrul Justiției l-a anunțat pe vărul meu” (despre testele ADN și implicit despre decesul Alexandrei). Practic Cumpănașu nu spune că actualul ministru al Justiției, Ana Birchall, l-a informat pe tatăl Alexandrei, deși ministrul Justiției NU AVEA NICI UN DREPT LEGAL pentru a cere probe din dosarul de anchetare a morții Alexandrei Măceșanu, în acest caz rezultatul IML. Această informație ar fi trebuit să ajungă în spațiul public de la DIICOT, lucru care s-a și întâmplat a doua zi, 3 august, printr-un comunicat de presă al instituției. Practic cineva din conducerea DIICOT i-a oferit ministrului Justiției informații din dosarul morții Alexandrei, care au ajuns în spațiul public ÎNAINTE ca cei de la DIICOT să confirme public lucrul acesta.
Deși potrivit Art. 132 din Constituția României, privind statutul procurorilor, aceștia “îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”, legea face referire la statutul administrativ. Astfel, nimeni nu are dreptul să-i ceară procurorului detalii din anchetele penale în curs, așa cum, găsim de altfel și în documentul numit “Mesaj al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind independenţa procurorilor în dispunerea soluţiilor”. În cadrul acestui document putem constata negru pe alb că: „În desfăşurarea anchetei procurorul de caz este suveran, intervenţia procurorilor ierarhic superiori în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei fiind interzisă”
Articolul 3 alineatul (1¹) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor modificată şi completată prevede: „Procurorii sunt independenţi în dispunerea soluţiilor în condiţiile prevăzute de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.”
Dar lucrurile devin și mai grave, atunci când aflăm că Oana Schmidt-Hăineală, fostă șefă CSM și actual procuror-șef adjunct DIICOT, face parte din echipa de anchetă în cazul Caracal. Informația a fost furnizată tot de Cumpănașu, sâmbătă 3 august la postul B1 TV. Cine este Oana Schmidt-Hăineală? Ei bine, ea este fosta mână dreaptă a lui Florin Iordache, anchetată de procurorii DNA în 2017 în dosarul Ordonanței 13. Hăineală a fost acuzată că ar fi fost unul dintre arhitecții Ordonanței 13, prin care se urmărea modificarea codurilor penale. (citiți mai multe AICI)
Pentru a observa imaginea de ansamblu, amintim că jurnaliștii de la G4Media scriau pe 2 august despre clanurile interlope de la Caracal (citiți mai multe AICI). Din relatarea jurnaliștilor aflăm că un individ care face parte din lumea interlopă a județului este libanezul Saouma Henri, zis “Rico”, finul deputatului PSD Florin Iordache. „Rico” a fost condamnat în 2016 la 8 ani de închisoare pentru evaziune fiscală într-un dosar al DIICOT Craiova.
În concluzie, cazul de la Caracal nu este doar despre dispariția Alexandrei Măceșanu. El ne dezvăluie lucruri mult mai grave care se petrec chiar sub ochii noștri. Protagoniștii nu sunt doar inculpatul Gheorghe Dincă și victima/victimele sale, ci un întreg șir de complicități între funcționari, polițiști, interlopi și persoane cu funcții în fruntea statului.