Unde e statul? Nicăieri!

Există în toată lumea sociopați, demenți, monștri umani care prind o fată într-o pădure, o violează și o ucid. Alteori tragedia se petrece în periferiile sordide ale marilor orașe. Inevitabil, în aglomerațiile urbane în care trăim apar asemenea specimene născute pentru a ucide. Societatea preventiv dezvoltă anticorpi, încearcă să împiedice nenorocirea. Se iau măsuri profilactice. Se alocă bani mulți pentru a asigura siguranța cetățeanului – rațiunea de a fi a statului. Acesta este rolul lui primordial.

Ceea ce a șocat lumea românească este că instituțiile abilitate să apere viața unui copil nu și-au făcut datoria. Alexandra a murit cu zile pentru că statul s-a întors cu spatele ca să nu vadă ce se petrece – acest aspect este îngrozitor și de neacceptat. Cineva normal nu poate trece peste asta. Atitudinea autorităților în cauză cere acțiune, reacție, cere mai ales sancționarea vinovaților. Dacă un trecător vede o scenă violentă și întoarce capul, nu vrea să se implice, încă ar mai fi de înțeles. Dar cînd statul (plătit din taxele achitate de noi) se retrage de la datorie, asta este dincolo de orice înțelegere. Este în sine o crimă.

Un lucru este cert – dacă politiștii interveneau, Alexandra scăpa cu viață. Aici este nodul problemei. Aș clasifica acest fapt drept complicitate la omor. Statul s-a derobat rușinos de la principala sa îndatorire. Nu putem întreba la rigoare – de ce mai avem stat, de ce plătim taxe? De ce avem o cetățenie, un pașaport românesc? De ce votăm? De ce ținem în viață aceste instituții – poliție, procuratură, STS? Doar pentru că alte state au așa ceva? E doar un fenomen de imitație? Existența lor este o simplă formalitate? Realitatea este că nu au niciun conținut? Ne întoarcem la vechea chestiune a formelor fără fond.

Disoluția statului român, mai ales a instituțiilor sale de forță, a acelora care ar trebui să asigure respectarea legii, este în aceste zile evidentă. Avem aici efectul corupției generalizate din sistem. Este efectul antiselecției cadrelor din MAI și Parchete și a marginalizării profesioniștilor. Este efectul de asemenea amestecului dintre Poliție și lumea interlopă. O anchetă severă la Caracal ar dezvălui o groapă de gunoi. Deja pute. Autoritățile se străduiesc să ascundă mizeria sub preș. Din cauza asta ancheta despre care vorbeam nu se va face. Se va mușamaliza urgent, generalii vor scăpa încă odată. Dar este și efectul legilor strîmbe, făcute anume pentru a-i proteja pe infractori, cu sau fără gulere albe. Un singur exemplu la îndemînă – 1834 de criminali și 762 violatori au fost eliberați pe baza așa-zisului „recurs în anulare”. Să ni-i imaginăm pe acești infractori periculoși în libertate, pe străzile orașelor noastre, în preajma școlilor, seara pîndind prin parcuri… Și Poliția nu e nicăieri, așa cum ne-a obișnuit!… Unde este statul, știe cineva?