Tragedia de la Caracal


Tragedia de la Caracal

Niște așa-ziși polițiști, dacă ne luăm după uniforma pe care o purtau (și pe care au deznorat-o), au așteptat de la 23.00 pînă dimineața la 6.00 la poarta casei unde era ucisă Alexandra – asta deși vecinii continuau să sune la 112. Să nu spun că și Alexandra sunase de trei la 112, dar fără rezultat. Copila a așteptat să fie salvată așa cum fusese învățată – că există întrajutorare, că autoritățile vegheaza la singuranța fiecăruia. Din nefericire, Alexandra a încăput pe mîinile unui criminal sadic. Ce-au făcut polițiștii? Au așteptat în fața casei ore în șir, la cîțiva metri de locul ororii, fără să intervină să salveze fata. Cineva era ucis, aș spune, sub ochii lor. Ar fi durat un minut s-o salveze. Cum să clasific asta? Prostie crasă, imbecilitate, cretinism!? Orice am zice, viața fetei nu poate fi adusă înapoi. Este o tragedie, una dintre cele mai mari și mai sinistre din ultimii 30 de ani.

Pe scurt. Statul român s-a sabordat, el este complice la moartea tragică a fetei. Mai rău de atît nu se poate – pentru stat, Poliție, pentru autorități, pentru forțele de ordine. Cei implicați de sus pînă jos, de la simplu polițist la comandantul Politiei Române trebuie sancționați sever, concediați mai întîi, apoi deferiți parchetelor militare pentru complicitate la omor, neglijență în serviciu, etc. Le-aș retrage și pensia – specială/nespecială, pensie. Se va curma astfel o asemenea fugă de răspundere, indiferență, refuz de a-și îndeplini datoria.

Care este alibiul acestor ticăloși? Că nu exista mandat de percheziție și nu se putea interveni pentru salvarea fetei. Ăștia nu au habar ce vorbesc. Iată ce scrie in Constituție:

„Perchezițiile în timpul nopții sunt interzise CU EXCEPȚIA INFRACȚIUNILOR FLAGRANTE”.

Art. 27 Constituție/ Inviolabilitatea domiciliului
(1) Domiciliul şi reşedinţa sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul ori în reşedinţa unei persoane fără învoirea acesteia.
(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru următoarele situaţii:
a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătoreşti;
b) înlăturarea unei primejdii privind viaţa, integritatea fizică sau bunurile unei persoane;
c) apărarea securităţii naţionale sau a ordinii publice;
d) prevenirea răspândirii unei epidemii.
(3) Percheziţia se dispune de judecător şi se efectuează în condiţiile şi în formele prevăzute de lege.
(4) Percheziţiile în timpul nopţii sunt interzise, în afară de cazul infracţiunilor flagrante.”

Știm care sunt exigențele învățămîntului la Academia de Poliție. Numeroasele dezvăluiri făcute de mass-media de ani de zile sunt suficiente a avea o idee. Tragedia aceasta nu este o întîmplare, ci o consecință a situației din MAI. Scandalurile frecvente, faptul că mulți profesori au tezele de doctorat plagiate, că examenele și cursurile sunt vraiște, că este admis pe pile, etc spun multe despre ce învață viitorii polițiști. I-am văzut în acțiune noaptea trecută.

Statul român a eșuat vizibil. Am avut ieri noapte un exemplu tragic.

Nu vreau deloc să politizez nenorocirea care ne-a lovit. Nu e locul. Dar trebuie să ne întrebăm ce gunoi se ascunde sub preșul MAI? Întîmplarea asta indică o descompunere masivă a structurilor din MAI. O anchetă amplă și corectă ar trebui să clarifice aceste lucruri. De exemplu, cum s-a ajuns în acest punct? Este vorba despre o deficiență de sistem, nu despre acțiunea cîtorva polițiști ghinioniști. MAI a sărit de pe șină, este prea politizat, redus la starea de slugă. Avem aici efecul a ani și ani de zile de debandadă și corupție, de subfinanțare, de legi strîmbe, de personaje incapabile care ajung te miri cum la vîrf. În MAI se practică anti-selecția cadrelor, funcționează sistemul PCR (pile-cunoștințe-relații) și nu meritul și profesionalismul.

Ar fi interesant de știut ce ofițer de poliție trăiește strict din leafă? O analiză a activității ministerului în detaliu, pe toate palierele, urmată de vreo 100 de demiteri începînd de la vîrf s-ar impune. După ce s-a întîmplat acum, nu cred că mai este vreme de explicații și justificări.

Tragedia de la Caracal este ca turnesolul – probează ce se întîmplă de fapt în MAI. Se impune o curățenie generală, neapărat o reorganizare pe noi baze, e nevoie de alte legi, bune. Siguranța cetățeanului este o prioritate absolută. Alfel de ce avem Poliție?

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.