Cu DRAGNEA la Înalta Curte. De când a preluat puterea, INFRACTORUL din TELEORMAN a fost preocupat doar să distrugă JUSTIȚIA pentru a scăpa de pușcărie!

Azi ar putea fi ultimul termen al procesului în care liderul PSD a fost condamnat, anul trecut, la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare pentru angajarea fictivă a două membre PSD la DGASPC Teleorman.

Sentința a fost stabilită de un complet de trei judecători, complet pe care Liviu Dragnea l-a contestat, recent, la Curtea Constituţională, prin fidelul său Florin Iordache, vicepreședintele Camerei Deputaților și autor al macabrei OUG 13. Decizia CCR a fost amânată însă pentru 19 aprilie.

În ce privește hotărârea finală în procesul angajărilor fictive ar trebui luată de judecători până la 1 iunie, când unul dintre magistraţii care judecă apelul iese la pensie.

La termenul precedent, atunci când Liviu Dragnea nu a mers în instanță din cauza problemelor de sănătate, magistrații le-au pus în vedere avocaților ca la următorul termen, adică luni, 15 aprilie, să fie pregătiți să pună concluziile finale în acest proces.

Magistrații au stabilit pentru ședința de azi, care oficial începe de la ora 11.00, audierile ultimilor trei inculpați: Liviu Dragnea, Floarea Alesu și Olguța Șefu, două dintre fostele directoare de la DGASPC Teleorman.

La termenul de astăzi,cei doi avocați ai lui Liviu Dragnea, Marian Nazat și Flavia Teodosiu, au anunțat că vor susține unul dintre motivele de apel, privind nelegală constituire a completului de 3 judecători, care l-a condamnat în prima instanța pe clientul lor, pe motiv că ar fi fost un complet obișnuit și nu unul specializat pentru a judecă fapte de corupție.

Excepția a fost pusă în discuție la ultimul termen, cel din 18 martie. Patru zile mai târziu, pe 22 martie, vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, a sesizat Curtea Constituțională cu acesta situație, a completurilor specializate, reclamând un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte.

CCR urmează să se pronunțe în acest caz pe 19 aprilie.

Potrivit ziare.com, avocatul Adrian Toni Neacșu, care le apară în acest caz pe Bombonică Prodan, fosta soție a lui Liviu Dragnea, și pe Olguța Șefu, a declarat săptămâna trecută că ia în calcul să facă o cerere de amânare a procesului, pentru că CCR să se poată pronunță

Ioana Ene Dogioiu, pentru ziare.com: „Liviu Dragnea nu este un inculpat oarecare. Nu numai pentru că este liderul principalului partid de guvernământ, nu numai pentru că este al patrulea om în stat. Ci pentru că nu a existat în istoria acestei țări și cu singuranță în istoria Europei un alt inculpat care să folosească cu atât cinism instituțiile statului în interesul propriu al procesului sau.

De când PSD a preluat puterea, singură preocupare a lui Liviu Drangea a fost să distrugă legile și instituțiile justiției pentru a evita pușcăria. A folosit Guvernul, a folosit Parlamentul, a folosit mai ales CCR că pe propria echipa de argați pentru a mutila statul de drept după tiparul propriilor interese.

Și totuși, iată-l ajuns în față ultimului verdict. Apelul în procesul "Bombonică", pentru care CCR și CAB i-au schimbat două completuri de judecată.

Eu nu spun că Dragnea este vinovat. Nu am căderea să spun asta. Nu spun că a furat de la copiii săraci. Spun doar că în prima instanța a fost găsit vinovat și condamnat la 3 ani și jumătate cu executare, iar motivarea acestei condamnări este una extrem de puternică, dura și clară.

Și mai spun că dacă s-ar simți nevinovat, Dragnea ar aștepta liniștit decizia completului ICCJ. Al treilea, pe care nu l-a mai contestat. Dar nu. Că orice inculpat din țară asta, nu-i așa?, Dragnea a folosit funcția pe care o deține, îmbrăcată în costumul lui Florin Iordache, pentru a pune CCR să-i aducă procesul la zero prin dinamitarea deciziei instanței de fond”.

În 21 iunie 2018, un complet de 3 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat pe Liviu Dragnea la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul ce viza angajarea fictivă a două angajate. În motivarea deciziei de condamnare, magistraţii Curţii Supreme au susţinut că liderul PSD „a adoptat o conduită nelegală, antisocială şi imorală, în dezacord cu rangul demnităţii publice deţinute”. Şi mai important, din motivarea sentinţei de condamnare reiese că declaraţiile liderului PSD au fost necredibile în faţa judecătorilor. Aceştia din urmă au arătat în schimb că declaraţiile martorilor şi celorlalţi inculpaţi se colaborează.

Liderul PSD a fost audiat în 21 martie, anul trecut, acesta declarând instanţei că el nu se implica în activitatea de la Protecţia Copilului Teleorman, că nu intra în atribuţiile sale în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, şi că nu le cunoştea pe cele două angajate. „Referitor la acuzaţia că aş fi determinat-o pe inculpata Alesu Floarea să le menţină în funcţie pe cele două persoane în perioada în care cele două şi-au desfăşurat activitatea la sediul partidului, neg categoric acest fapt. Eu nu am ştiut că cele două angajate nu vin la serviciu la DGASPC şi nici nu mi-a adus nimeni la cunoştinţă. Însă, este adevărat, le vedeam la sediul partidului odată sau de două ori pe lună“, a afirmat Liviu Dragnea. „Susţinerea acuzării că direcţia se află în subordinea CJ şi, respectiv, că eu în calitate de preşedinte al CJ Teleorman aveam atribuţii de control şi coordonare faţă de Direcţia de Protecţie a Copilului Teleorman este nereală”, a mai spus atunci liderul PSD. 4

Declaraţiile lui Liviu Dragnea nu au fost credibile pentru judecătorii Curţii Supreme.

„Susţinerile inculpatului Dragnea Nicolae Liviu în sensul că, potrivit dispoziţiilor legale, conducerea Direcţiei Generale se asigura de directorul executiv şi de Colegiul Director, iar preşedintele Colegiului director era secretarul judeţului, sunt reale, însă, în mod intenţionat, acesta a omis să precizeze că, potrivit dispoziţiilor legale sus menţionate, preşedintele Consiliului Judeţean avea atribuţii privind controlul, coordonarea activităţii Direcţiei, cât şi de a propune numirea, revocarea şi sancţionarea disciplinară a directorului executiv al Direcţiei. Or, tocmai existenţa acestor prerogative au fost cele care au garantat succesul activităţii sale în a o determina pe inculpata Alesu Floarea să le menţină în funcţie pe cele două angajate, Botorogeanu Adriana şi Stoica Anisa Niculina”, se arată în motivarea Curţii Supreme.

Judecătorii arată că, în ansamblu probelor administrate, poziţia adoptată de Liviu Dragnea este singulară. Nu mai puţin de 7 mărturii ale unor martori sau inculpaţi colaborează ideea că liderul PSD controla de fapt activitatea de la Protecţia Copilului Teleorman. 

„Instituţia (D.G.A.S.P.C.) se subordona Consiliului Judeţean, iar această instituţie avea conducători care aveau funcţii de conducere în cadrul partidului menţionat (PSD)” sau „toţi directorii ocupau funcţiile de conducere fiind susţinuţi politic de către P.S.D. Teleorman”, sunt doar două dintre mărturiile reţinute de instanţă ce au contrazis apărarea lui Liviu Dragnea.