UPDATE Oana-Maria Bogdan răspunde valului de critici: "Păstrăm proprietatea privată, dar dezvoltăm responsabilitatea comunitară" / Analiza economistului Ovidiu Neacșu

UPDATE Arhitecta Oana-Maria Bogdan a răspuns tuturor criticilor apărute în cadrul opiniei publice referitoare la mesajul ei prin care a transmis că ar fi ideal pentru omenire să renunțe la proprietatea privată. Concret, Oana-Maria Bogdan a atras atenția că nu a pledat pentru abolirea totală a ideii de proprietate privată, întrucât e fondatoarea unei companii private și înțelege conceptul, dar ar fi necesară o responsabilizare mai mare a societății în raport cu asumarea unor proiecte comune.

Redăm postarea integrală:

"Sunt la Pitesti, pe stradă. Mă sună lumea să-mi spună că arde feisbucul, că vuiește presa, că s-au găsit comuniști, sexo-marxiști și leniniști la PLUS. Respectiv, că subsemnata a comis o impietate totală, un delict de opinie, care a inflamat o mână de domni ce nu-și pot reveni din șoc.

Totul a pornit de la un comentariu al meu din 1 decembrie 2018 la declarația din 1912 a unui șef nigerian de trib, postată de un coleg arhitect: 
"Teritoriile pe care le locuim aparțin unei familii vaste, din care mulți au murit, puțini trăiesc acum și nenumărate generații urmează a se naște". O expresie cu înțeles similar îi atribuia și Delavrancea lui Ștefan cel Mare.*

Înainte de orice, aș vrea să fie clar că sunt imună la orice formă de bullying online, că nu mă impresionează atitudinile vădit exagerate. Se răstălmăcesc cuvinte și se interpretează cu rea credință. Nu mă sensibilizează deloc aceste practici. Eu cred în misiunea mea și a colegilor mei.

Astfel, vă rog să-mi îngăduiți să revin cu câteva lămuriri la acest comentariu pentru a reașeza lucrurile în matca unei dezbateri de bun-simț.

1. Nu a fost vorba nicio clipă în comentariul meu de confiscarea sau deposedarea forțată de proprietate a oamenilor. Ştim cu toții care sunt sensibilitățile istorice ale românilor și câte suferințe a provocat confiscarea violentă a pământurilor și a bunurilor în anii ’50. Bunicii mei au suferit și ei, ca atâția alți români, din cauza ticăloșiei colectivizării. Mai știm, de asemenea, că suntem societatea cu cel mai mare număr de proprietari de locuințe din Europa (97%). Prin urmare, orice referință la vreun model de expropriere precum cel practicat de staliniști și comuniști este lipsită de temei.

2. Sunt antreprenor, sunt fondatorul unei companii private si știu foarte bine ce înseamnă proprietatea privată în economia de piață. Dar ca arhitectă, am fost mereu interesată de patrimoniul material și imaterial al comunităților umane. Acest interes m-a și adus înspre politică, unde ideea care îmi însuflețește angajamentul este aceea a grijii pentru bunul comun, pentru lucrul public. Am convingerea intimă că societatea românească, traumatizată chiar prin minciuna „proprietății întregului popor” și guvernată haotic de trei decenii încoace, are nevoie să-și redefinească responsabilitatea pentru ceea ce ne este comun: istoria, patrimoniul cultural, orașele, străzile, valorile, viitorul.

3. Ceea ce putem constata cu toții în ultimii 30 de ani este un triumf haotic al individualismului și o teamă de a asuma responsabilități comune pentru lucruri comune. Românii se plâng, pe bună dreptate, că străinii le cumpără terenurile. Dar nu ar fi oare mai bine să gândim împreună modalități de a pune în valoare aceste terenuri în sânul comunităților locale? Păstrând proprietatea privată, desigur, dar dezvoltând responsabilitatea comunitară pe care am pierdut-o și de care avem atâta nevoie.

4. Pe de altă parte, vedem astăzi extinzându-se în jurul nostru diferite forme de renunțare la proprietate și de împărtășire a bunurilor și serviciilor. Acum zece ani plăteam pentru a citi un articol, azi se promovează tot mai mult sursele libere, enciclopediile online, softurile cu acces liber. Airbnb și Uber sunt platforme prin care oamenii își transformă proprietățile în bunuri împărtășite și servicii comune – vorbim de „sharing economy”. Tot mai multe orașe adoptă ideea de transport în comun gratuit, pentru a diminua tocmai poluarea și aglomerația cauzate de circulația mașinilor private. Tot mai mulți oameni preferă să platească pentru servicii de mobilitate, nu pentru un autoturism, pentru lumină, nu pentru un bec, pentru dreptul la locuire, nu pentru o locuință – vorbim de economia circulară.

5. Resursele materiale ale țării și ale planetei, în general, sunt limitate. Dacă ne lansăm într-o competiție înverșunată pentru stăpânirea și exploatarea lor, vom avea de suferit toți și mai ales vor avea de suferit generațiile viitoare. De aceea, cred că e nevoie de multă creativitate politică pentru a imagina, alături de proprietatea exclusivă, forme de guvernanță colaborative, deschise, mai responsabile față de societate și față de planeta Pământ, pe care o „consumăm” cu bună știință. Ce lăsăm moștenire generațiilor viitoare?

6. Ceea ce ne va duce înainte ca societate este încrederea în bunul public (material și imaterial) și nicidecum acumularea individuală de obiecte și pământuri. Noi vrem să propunem o politică prin care să le redăm oamenilor încrederea și convingerea că merită să lucrăm împreună la construirea unei societăți mai bune pentru copiii noștri. Nu palatele pe trei străzi și înconjurate cu ziduri groase ale baronilor locali definesc gradul de dezvoltare a societății, ci felul în care știm împreună să ne gestionăm ceea ce ne aparține tuturor: resurse, pământuri, tradiții și speranțe.

Aș reveni în final la înțelepciunea africană postată de colegul meu arhitect la 1 decembrie 2018: „teritoriile pe care le locuim aparțin unei familii vaste, din care mulți au murit, puțini trăiesc acum și nenumărate generații urmează a se naște”. Noi, cei de azi, suntem cei puțini care avem datoria să transmitem mai departe ceea ce am primit ca moștenire. Ceea ce dăm fiecare dintre noi copiilor noștri este o chestiune privată. Dar ceea ce vom ști să lăsăm generațiilor ce vin este o responsabilitate comună și acesta este țelul ultim al politicii, pentru care merită să ne sacrificăm interesele private.

Am însă un regret: practica folosirii în dezbaterea publică a unor suferințe enorme îndurate de cetățenii din România este inadmisibilă. Simt nevoia să le cer eu scuze celor care au suferit în urma terorii comuniste și au fost induși în eroare de interpretările rău intenționate. Nu a fost nicio secundă intenția mea de a lăsa loc de astfel de interpretăei și sunt profund întristată de modul acesta de folosire a unor traume ale societății într-un război politic. Puteți să mă atacați, puteți să mă contraziceți si puteți să mă criticați. Căci trăim încă într-o democraţie. Acea democraţie pentru care oameni precum Ion Raţiu au luptat „până la ultima picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine“. E profund democratic să nu fii de acord cu cineva, dar să utilizezi emoții profunde ale societății doar ca să mânjești pe cineva este inadmisibil", a scris Oana-Maria Bogdan într-o postare pe Facebook. 

ȘTIREA INIȚIALĂ:

Oana-Maria Bogdan, membră în conducerea centrală a PLUS și despre care Dacian Cioloș susține că este ”roata motrice” din spatele partidului, este promotoarea unor idei precum desființarea proprietății private și renunțarea la viața de cuplu în favoarea traiului în grup. ”Cred că un pas important al omenirii va fi cel al renunțării la proprietate. Când nu vor mai exista teritorii care să aparțină unui om, trib, neam sau corporație, vom reuși să conviețuim armonios pe planeta Pământ. Eu am în credere că acest lucru se va întâmpla în timpul vieții mele”, a fost comentariul Oanei-Maria Bogdan la o postare despre Ziua Națională, pe 1 decembrie 2018. Comentariul a fost semnalat de sociologul Andrei Tiut pe pagina de Facebook, informează g4media.ro. 

În acest context, economistul Ovidiu Neacșu a scos în evidență cum ar arăta viața unui om într-un regim totalitar precum cel propus de Oana-Maria Bogdan:

"Oana-Maria Bogdan este membru PLUS și susține abolirea proprietății private ca să trăim cu toții armonios.

Abia aștept să încercăm din nou, că n-a mai făcut nimeni niciodată un astfel de experiment. Nici măcar în România n-au fost confiscate fabrici, ferme, terenuri, magazine, vile și conace și animalele din bătătură.

Natural, cei ce s-ar opune acestei Lumi Noi ar trebui trimiși la reeducare iar cei care nu vor să înțeleagă și rămân elemente dușmănoase ar trebui trimiși la muncă silnică.

În noua orânduire comunitariană am fi cu toții liberi să luăm cât de ne trebuie din tot ceea ce producem la comun după posibilități. Sigur, ar putea apărea lipsuri din cauză că unii iau prea mult sau nu produc pe măsura abilităților.

Cine ia prea mult e trimis la reeducare. Cine produce mai puțin decât ar putea e trimis la reeducare. Cine se plânge de lipsuri - reeducare!

O să interzicem deținerea oricărei proprietăți. Facem dormitoare comune, cantine comune, vestiare comune, băi comune. Azi te îmbraci cu niște haine, mâine cu altele, depinde ce prinzi. Te speli cu aceeași periuță de dinți cu toți, folosești același prosop, porți același halat de baie.

Mănânci ce se servește în ziua aia, dormi unde găsești loc, muncești unde primești repartiție, te uiți la proiecțiile de pe marele ecran din piața mare, unde se adună toată lumea.

Glorie Noii Orânduiri!", a scris economistul Ovidiu Neacșu într-o postare pe Facebook.