Cei mai mulți dintre noii soldați ruși aruncați în luptă nu rezistă mai mult de 20-30 de minute pe linia frontului! „Se profilează o catastrofă tot mai mare” /„Oamenii care odată îl apărau pe Putin, astăzi nu o mai fac. Orice speranță pentru viitor s-a năruit”

Au trecut deja mai mult de 50 de luni de când președintele rus a lansat „operațiunea militară specială” – un război care a depășit deja durata Primului Război Mondial și s-a prelungit mai mult decât conflictul Rusiei împotriva Germaniei naziste. 

Pentru armata lui Vladimir Putin, situație se prezintă dramatic: jumătate de milion de victime (morți și răniți pe câmpul de luptă), în condițiile în care noi rapoarte de pe front sugerează că soldații ruși sunt măcelăriți nu în câteva zile sau ore, ci în câteva minute de la intrarea în luptă.

De fapt, recruții ruși pot să se aștepte să reziste abia o jumătate de oră după sosirea pe linia frontului, a arătat un expert citat de publicația britamică metro.co.uk.

Peter Frankopan, profesor de istorie globală la Universitatea Oxford, a declarat că pentru fiecare ucrainean, opt ruși sunt uciși sau răniți grav.

Peste 30.000 de soldați ruși și-au pierdut viața în acest an.

Așadar, nu este de mirare că Putin este nevoit să atragă noi recruți cu bonusuri în valoare de 70.000 de euro, precum și cu ștergerea datoriilor de până la 120.000 de euro.

Potrivit presei de stat, aproximativ 420.000 de bărbați ar fi semnat contracte cu armate Rusiei pe o durată de un an.

Profesorul Frankopan arată că ritmul accelerat al pierderilor Rusiei se datorează în mare măsură noilor tehnologii și tactici militare.

Într-un articol publicat în revista „Foreign Policy”, expertul susține că recruții sunt uciși în mai puțin de 20 de minute de la intrarea pe câmpul de luptă.

Potrivit bloggerilor militari ruși, un soldat obișnuit poate spera să reziste între 10 zile și trei săptămâni de la sosirea la poligonul de instrucție.

Dronele au devenit însă una din armele mortale principale pe câmpul de luptă, forțele ucrainene lansându-le nu doar împotriva țintelor militare, ci și împotriva infrastructurii petroliere cheie.

Referindu-se la penuria de benzină de la stațiile de alimentare, Vladimir Putin a recunoscut recent, în fața unor înalți oficiali, că „problemele” au fost cauzate de dificultăți de aprovizionare și a declarat că ia în considerare măsuri precum interzicerea exporturilor de motorină.

Pe măsură ce impactul războiului se resimte tot mai profund în Rusia, opinia publică a început să se întoarcă împotriva lui Putin.

Luna trecută, liderii din mediul de afaceri au recunoscut că există o „profundă dezamăgire” față de conducerea de la Moscova și în special față de Putin.

Unul dintre ei a declarat pentru „The Guardian” că există senzația că „se profilează o catastrofă tot mai mare”, pe fondul îngrijorării cu privire la „deciziile complet lipsite de sens și autodistructive” care sunt luate.

„Oamenii care odată îl apărau pe Putin, astăzi nu o mai fac. Orice speranță pentru viitor s-a năruit”, a mai spus sursa citată.

În ciuda aluziilor frecvente la figuri istorice rusești precum Petru cel Mare, Putin seamănă de fapt cu țarul Nicolae al II-lea, care a fost detronat în 1917 în urma Primului Război Mondial, conchide profesorul Frankopan.

Președintele a comis numeroase greșeli, printre care „microgestionarea războiului, dispariții îndelungate și apariții publice bizare”, mai spune acesta.

El a adăugat că Putin va încerca probabil să se agațe de putere prin orice mijloace și chiar „calce pe cadavre” pentru a rămâne la conducere.

„Putin va face tot ce este necesar pentru a rămâne la putere — mai ales că consecințele demisiei sale sau ale unei demiteri forțate sunt imprevizibile, putând fi vorba inclusiv de închisoare sau moartea sa”, a mai artătat profesorul de la Oxford

„Am învățat într-un sfert de secol ceva esențial despre Putin, faptul că este un strateg slab care ia decizii proaste. Dar este obișnuit să aibă totul și să nu renunțe la nimic.”