Uniunea Europeană lansează un nou program de sprijin financiar de 28 miliarde de euro pentru țările din est afectate de război. Printre beneficiari, și România, țara UE cu cea mai lungă graniță cu Ucraina. Fondurile sunt destinate relansării economice și consolidării securității


Uniunea Europeană lansează un nou program de sprijin financiar de 28 miliarde de euro pentru țările din est afectate de război. Printre beneficiari, și România, țara UE cu cea mai lungă graniță cu Ucraina. Fondurile sunt destinate relansării economice și consolidării securității

Comisia Europeană a lansat o strategie de sprijin pentru nouă state membre ale UE care se învecinează cu Rusia, Ucraina și Belarus, prin care se alocă miliarde de euro, în special pentru a reduce declinul economic și demografic, dar și pentru combaterea amenințărilor hibride generate de războiul din Ucraina.

Nouă state membre ale UE – Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria – vor beneficia de această inițiativă, care vizează zonele afectate de reducerea investițiilor, scăderea populației și perturbarea activităților transfrontaliere, scrie Euronews.

Elementul central al strategiei este EastInvest, un instrument prin intermediul căruia vor fi acorda împrumuturi foarte avantajoase în valoare de 28 de miliarde de euro, în cooperare cu Banca Europeană de Investiții și Banca Mondială, pentru a relansa investițiile și activitatea economică în regiunile afectate. În România, inițiativa ar urma să vizeze mai ales județe precum Suceava, Tulcea, Botoșani, unde investițiile au fost afectate de apropierea războiului. 

„Acest program a fost elaborat împreună cu teritoriile și comunitățile acestora pentru a se asigura că acestea rămân locuri dinamice în care să trăiești, să lucrezi, să te dezvolți și să rămâi competitiv”, a declarat Raffaele Fitto, vicepreședinte executiv al Comisiei pentru Coeziune și Reforme.

Strategia acoperă, de asemenea, Inițiativa europeană privind zidul anti-drone pentru consolidarea securității frontierelor, sprijinul pentru integrarea rețelelor electrice baltice în rețeaua europeană mai largă, precum și programe educaționale și de ocupare a forței de muncă menite să combată declinul populației în zonele de frontieră.

Alocarea fondurilor pentru fiecare dintre statele membre nu a fost încă stabilită. (România are însă cea mai lungă frontieră cu Ucraina, de 650 de kilometri, situație de care cu siguranță se va ține cont în arhitectura de alocare)

Oficialii UE urmează să se întâlnească cu reprezentanții statelor membre la un eveniment EastInvest programat pentru sfârșitul lunii februarie.

Statele baltice și Polonia și-au consolidat semnificativ frontierele estice ca răspuns la tacticile hibride utilizate de Rusia și Belarus, inclusiv facilitarea circulației migranților peste frontierele UE pentru a destabiliza statele membre.

Anul trecut, Belarus a lansat, de asemenea, sute de baloane în spațiul aerian lituanian, provocând perturbări în controlul traficului aerian.â

Precizările Comisiei Europene:

Cinci domenii prioritare

Comunicarea de astăzi confirmă angajamentul Comisiei de a continua să sprijine regiunile estice care se învecinează cu Rusia, Belarus și Ucraina. Acesta prezintă un set de acțiuni menite să le ajute să abordeze provocările specifice și fără precedent cu care se confruntă, în cinci domenii prioritare:

Securitate și reziliență

Dezvoltarea Eastern Flank Watch, a inițiativei europene de apărare împotriva dronelor, a scutului aerian european și a scutului spațial european.

Crearea unei rețele de practicieni pentru a spori gradul de pregătire și a încuraja cooperarea clusterelor în materie de reziliență transfrontalieră.

Creștere economică și prosperitate regională

Facilitarea accesului la finanțare, inclusiv prin intermediul unei facilități EastInvest pentru a ajuta țările în cauză să acceseze împrumuturi și sprijin consultativ, reunind Grupul Băncii Europene de Investiții, alte instituții financiare internaționale și mai multe bănci naționale și regionale de promovare.

Cooperarea cu Banca Mondială în cadrul inițiativei Catching-up Regions pentru a stimula dezvoltarea economică în zonele cele mai afectate.

Valorificarea punctelor forte locale

Acordarea de prioritate integrării energiei electrice a statelor baltice în rețelele europene și dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere pentru hidrogen, cum ar fi coridorul nordic-baltic pentru hidrogen.

Sprijinirea inițiativelor industriei circulare, inclusiv a văilor de simbioză industrială și a centrelor regionale de bioeconomie.

Conectivitate

Promovarea conectivității digitale și modernizarea rețelelor de transport, inclusiv a infrastructurii rutiere, feroviare și portuare cu dublă utilizare, precum și a conexiunilor transfrontaliere cu Ucraina și Moldova.

Oameni

Abordarea depopulării și a deficitului de forță de muncă prin parcursuri de la educație la ocuparea forței de muncă și consolidarea comunităților prin intermediul programului de reziliență a mass-mediei și al combaterii dezinformării.

Mai multe detalii AICI despre strategia UE

Mai jos, declarația lui  Raffaele Fitto:



 

 

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.