Lovitură dură pentru etnicii români din Ucraina. România nu a fost inclusă de Kiev pe lista țărilor cu dublă cetățenie. Avocat de origine română din Ucraina: „având în vedere sutele de etnici români care au căzut la datorie pe frontul ruso-ucrainean, era normal ca şi România să fie pe listă”

Legea privind dubla cetățenie în Ucraina, salutată recent inclusiv de către București drept o decizie istorică având în vedere numărul mare de etnici români care trăiesc în teritoriile ucrainene, a intrat în vigoare la 16 ianuarie 2026, însă România nu se află pe lista țărilor ai căror cetățeni vor putea beneficia de acest statut.  

Pe listă se află cinci state, dintre care trei din Europa şi două de pe continentul american, respectiv Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii şi Canada. Lista nu include şi România, ceea ce îi îngrijorează pe românii din Ucraina. Unele relatări de presă vorbesc chiar despre o „excludere”. Detalii mai jos

Reamintim în acest context și declarația ministrului de Externe al Ucraina din toamna lui 2025: „Se va acorda prioritate acelor ţări care se numără printre cei mai apropiaţi şi mai siguri aliaţi". Așadar, România nu se numără printre țările considerate de Ucraina „aliați sigur și apropiați” (percepția poate avea legătură cu atitudinea multora dintre români față de războiul din Ucraina, aceștia manifestând în prezent chiar evidente simpatii pro-ruse, dar poate indica și faptul că unele abordări ucrainene sunt greu de schimbat, în ciuda suportului relevant acordat de România pe perioada celor patru ani de război).

În cazul celor cinci state menționate mai sus, cetăţenii ucraineni pot dobândi a doua cetăţenie fără a fi obligaţi să renunţe la cetăţenia ucraineană. De asemenea, actul normativ permite etnicilor ucraineni din statele respective să devină cetăţeni ucraineni în procedură simplificată. 

Avocatul ucrainean de origine română Eugen Pătraş consideră că decizia de a limita la cinci lista ţărilor pentru care este acceptată dubla cetăţenie reprezintă o formă de subapreciere a României de către autorităţile de la Kiev. 

 „Am fi aşteptat ca toate ţările din Uniunea Europeană, care sprijină necondiţionat Ucraina în actualul conflict să fie incluse pe acea listă. În plus poate să fie şi Statele Unite, şi Canada. Mi se pare că ţările care fac parte din Uniunea Europeană sunt tratate discriminatoriu. Cu atât mai mult România. După ruşi, comunitatea de români este a doua din punct de vedere numeric şi, având în vedere sprijinul necondiţionat pe care îl acordă România Ucrainei în actualul conflict şi având în vedere sutele de etnici români care au căzut la datorie pe frontul ruso-ucrainean, era normal, firesc şi de aşteptat ca şi România să fie inclusă pe acea listă", a declarat, pentru AGERPRES, Eugen Pătraş. 

Legea privind instituirea dreptului la cetăţenie multiplă a fost promulgată de preşedintele Volodimir Zelenski în luna iulie a anului trecut, însă Guvernul de la Kiev a adoptat, pe 5 noiembrie 2025, lista statele cu care va fi aplicată cetăţenia multiplă. 

La formarea listelor ţărilor „partenere" au fost luate în considerare următoarele criterii: apartenenţa la Grupul celor Şapte (G7); apartenenţa la UE; aplicarea de sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse pentru agresiunea împotriva Ucrainei; sprijin pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei - poziţia în timpul votării în organizaţiile internaţionale; existenţa relaţiilor de parteneriat strategic sau de altă natură; nivelul şi perspectivele dezvoltării relaţiilor bilaterale; sprijinul financiar acordat Ucrainei; alte criterii care pot influenţa semnificativ asupra asigurării intereselor naţionale ale Ucrainei în domeniul politicii externe şi interne 

Publicația BucPress, editată la Cernăuți, scrie că până la declanșarea razboiului din 2022, cetățenii ucraineni din regiunea Cernăuți care dețineau și cetățenie română erau percepuți ca o amenințare la adresa integrității teritoriale a Ucrainei. Subiectul era frecvent abordat de presa locală naționalistă din Cernăuți, dubla cetățenie fiind prezentată ca un factor de risc pentru securitatea națională. 

Cabinetul de Miniștri are prerogativa de a modifica în orice moment lista țărilor aprobate, mai arată BucPress. Conform prevederilor legale, la elaborarea acestei liste, Guvernul trebuie să ia în considerare calitatea de membru UE a respectivelor state, precum și susținerea acestora față de sancțiunile impuse Federației Ruse. Executivul urmează să desemneze, prin decizie separată, autoritatea responsabilă cu gestionarea acestei liste. 

 Majoritatea aspectelor esențiale privind cetățenia multiplă nu sunt reglementate direct prin lege, urmând a fi stabilite prin acte normative secundare emise de Guvern. 

Anterior acestei reforme legislative, Ucraina aplica una dintre cele mai restrictive politici din Europa în materie de cetățenie, interzicând dubla cetățenie.