„Marea reorganizare” a Ucrainei. Explicații pe larg despre cea mai amplă remaniere guvernamentală a lui Volodimir Zelenski de la începutul războiului. De ce a ales să-i mute din funcții, promovându-i aparent, chiar pe oficialii care au contribuit la îndepărtarea lui Andrii Iermak, fosta sa mână dreaptă? Urmărește întărirea statului sau să-și neutralizeze rivalii?

Pe măsură ce Ucraina se apropie de cel de-al cincilea an de război total, dar și pe fondul unor grave acuzații de corupție vizând o figură cheie din cadrul Administrației Prezidențiale, președintele Volodimir Zelenski a lansat cea mai importantă reorganizare a guvernului său de la începutul invaziei ruse.  

Este vorba de o repoziționare strategică în vederea negocierilor de pace și a continuării războiului sau de o mișcare calculată pentru neutralizarea rivalilor politici?, se întreabă publicația independentă Euromaidan care pune sub luptă schimbările întreprinse de liderul de la Kiev 

Prima săptămână a anului 2026 a adus schimbări radicale în conducerea Ucrainei în timp de război. Președintele Volodimir Zelenski a înlocuit șefii serviciilor de informații militare, civile, Serviciului de Securitate (SBU) și Serviciului de Pază a Frontierelor de Stat, numind în același timp un pionier al tehnologiei digitale de război la conducerea Ministerului Apărării. Toate aceste schimbări esențiale în doar câteva zile. 

 „Astăzi, am început o reformă substanțială – schimbări interne pentru a face Ucraina și mai rezistentă”, a afirmat Zelenski pe 2 ianuarie. 

Reorganizarea vine după căderea în dizgrație, în noiembrie 2025, a lui Andrii Iermak, puternicul șef de cabinet al lui Zelenski, care a demisionat după ce anchetatorii anticorupție i-au percheziționat domiciliul în cadrul unei anchete privind deturnarea a 100 de milioane de dolari de la compania nucleară de stat Energoatom. 

Biroul prezidențial. Generalul-locotenent Kirilo Budanov, 40 de ani, este noul șef al Biroul Președintelui. Budanov a transformat Direcția Principală de Informații a Ucrainei (HUR/GUR) într-unul dintre cele mai eficiente instrumente de război ale Kievului – revendicând responsabilitatea pentru explozia podului din Crimeea din octombrie 2022, fiind pionierul războiului naval cu drone care a paralizat flota rusă din Marea Neagră și conducând atacuri în adâncul teritoriului rus. De peste zece ori au încercat rușii să-l asasineze, dar a supraviețuit! 

Un aspect crucial pentru noul său rol: Budanov a condus delegația Ucrainei în cadrul discuțiilor secrete cu reprezentanții SUA și Rusiei la Abu Dhabi, la sfârșitul lunii noiembrie 2025. 

Adjunctul său este Serhiy Kyslytsia (Serhi Kisliţia), fostul reprezentant al Ucrainei la ONU, cunoscut mai ales pentru demascarea și demontarea dezinformărilor diplomaților ruși în timp real în cadrul Consiliului de Securitate. 

Serviciul de Informații Militare (HUR/GUR): Lt. Gen. Oleh Ivashchenko (Oleg Ivașcenko), fost șef al Serviciului de Informații Externe (SZR), îl înlocuiește pe Budanov. Înainte de a conduce SZR, Ivashchenko a fost adjunctul lui Budanov la HUR în perioada 2015-2024. 

Foto: Kirilo Budanov

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). Generalul Vasil Maliuk a demisionat sub presiune. Maliuk a fost unul dintre arhitecții războiului asimetric al Ucrainei – operațiunea sa „Pânza de păianjen” a distrus peste o treime din flota strategică de bombardiere a Rusiei (a recurs la utilizarea unor drone mici ascunse în camioane de marfă pentru a ataca zeci de bombardiere strategice rusești de mare valoare, la baze aeriene aflate la distanță de capacitățile obișnuite de atac ale Ucrainei, în luna mai 2025). Demiterea sa a stârnit o reacție publică rară din partea comandanților superiori, printre care Robert „Madyar” Brovdi și comandantul Forțelor Reunite ale Forțelor Armate Ucrainene, generalul Mykhailo Drapatyi (Mihailo Drapatîi). 

Maliuk a refuzat inițial să demisioneze, a raportat Ukrainska Pravda, spunându-i lui Zelenski că avea „mai multe operațiuni în faza finală, de amploarea Spiderweb”, că abandonarea lor „ar fi o crimă”. Dar după ce președintele a amenințat că îl va suspenda, Maliuk a cedat, concluzionând că „a intra în conflict cu președintele înseamnă a face rău statului”. 

De ce a fost demis? Sub conducerea sa, SBU arestase anchetatori din cadrul NABU, acuzându-i de legături cu Rusia – o mișcare pe care activiștii anticorupție au numit-o un atac asupra anchetatorilor care investigau cercul lui Zelenski. Dar când NABU a venit după Iermak în timpul anchetei Energoatom, Maliuk a schimbat tabăra: RBC-Ucraina a raportat că el „a adus conducerea NABU și SAP la negocieri cu președintele”, în loc să-l protejeze pe șeful de cabinet al lui Zelenski. Deputatul Yaroslav Zheleznyak a mers mai departe, afirmând că Maliuk a refuzat ordinul lui Iermak de a fabrica dosare împotriva conducerii NABU. 

Generalul-maior Yevhen Khmara (Evhenii Khmara), comandantul unității de elită „Alpha”, ocupă în  prezent funcția de șef interimar al SBU. 

Foto: Zelenski și Maliuk

„Am avut o întâlnire cu Vasil Maliuk. I-am mulţumit pentru serviciul său de luptă şi i-am propus să se concentreze în mod special pe această linie de lucru. Trebuie să existe mai multe operaţiuni asimetrice ucrainene împotriva ocupantului şi a statului rus şi rezultate mai solide în eliminarea inamicului. Aici este Vasil cel mai puternic şi exact asta va continua să facă în cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei. L-am însărcinat pe Vasil Maliuk să facă operaţiunile noastre asimetrice cele mai puternice din lume. Sunt disponibile resursele necesare şi sprijinul politic. Împreună, am discutat şi despre potenţialii candidaţi pentru numirea în funcţia de şef al Serviciului de Securitate al Ucrainei. Slavă Ucrainei!”, a scrie Zelenski într-o postare.

„Rămân în sistemul SBU pentru a realiza operațiuni speciale asimetrice de nivel mondial, care vor continua să provoace inamicului pierderi maxime. Sunt convins că un serviciu special puternic și modern este garanția securității statului nostru. În acest scop sunt orientate schimbările pe care președintele Ucrainei le implementează în domeniul apărării, iar pentru acest lucru îi mulțumesc”, a afirmat și generalul Maliuk.

Ministerul Apărării. Mihailo Fedorov (foto jos), în vârstă de 35 de ani, a fost nominalizat pentru funcția de ministru al Apărării. Fedorov a construit de la zero programul ucrainean de război cu drone, extinzând producția de la ateliere de voluntari la aproximativ 200.000 de drone pe lună. Aplicația sa Diia a digitalizat serviciile guvernamentale pentru 20 de milioane de ucraineni. Portofoliul Apărării i-ar permite în acest moment să-și pună în aplicare viziunea revoluționară de război: o armată compactă, bazată pe tehnologie, setată în principal pe lupta cu mașini, nu cu soldați umani. 

Ministerul Energiei. Fostul prim-ministru Denys Shmyhal (Denîs Șmîhal, care a fost vreme de șase luni și minisru al Apărării) preia portofoliul afectat de scandaluri. El nu a fost prima alegere – analistul politiv Volodimir Fesenko a dezvăluit că „toți ceilalți potențiali candidați au refuzat. Știu cel puțin trei persoane cărora li s-a oferit postul și au refuzat” din cauza situației catastrofale produse de bombardamentele rusești și a scandalului de corupție din cadrul Energoatom, în care a fost implicat inclusiv mâna dreaptă a lui Zelenski, Andrii Iermak, care a fost demis. 

Serviciul de pază de frontieră. Lt. Gen. Serhii Deineko a fost demis după ani de critici privind trecerea ilegală a frontierei de către cei care se sustrăgeau serviciului militar. 

De ce acum? 

Vorbind jurnaliștilor pe 3 ianuarie, după întâlnirea cu consilierii de securitate națională din 18 țări partenere, Zelenski a prezentat schimbările înreprinse ca o pregătire pe două paliere, adaptate la rezultatul negocierilor cu Rusia: 

Budanov preia conducerea negocierilor de pace, în timp ce Fedorov preia Ministerul Apărării pentru a pregăti un război tehnologic în cazul în care diplomația eșuează. 

„Există prima cale – mai puțin dureroasă – o cale pașnică, diplomatică. Și pentru mine personal, aceasta este calea numărul unu”, a declarat Zelenski. „Dar dacă partenerii noștri nu obligă Rusia să oprească războiul, va exista o altă cale: să ne apărăm. Și pentru acest moment, vor fi necesare forțe proaspete.” 

„De aceea, optez pentru o resetare paralelă a tuturor structurilor. Pentru orice eventualitate.” 

Cu toate acestea, politologul Volodimir Fesenko identifică trei motive care ar sta, în realitate, la baza remanierii. 

În primul rând, demonstrarea reînnoirii. „Exista o cerere în societate și în rândul elitelor pentru reînnoire – un sentiment de stagnare”, a declarat Fesenko pentru Euromaidan Press. Numirile lui Budanov și Fedorov – ambii aflați în conflict cu Iermak – „dovedesc că Iermak nu mai este la conducere”. 

În al doilea rând, consolidarea instituțională. „Zelenski înțelege că trebuie să concentrăm resursele și să găsim noi abordări pentru a rezista și a câștiga”, spune Fesenko. Războiul continuă, iar Ucraina trebuie să lupte mai inteligent. 

În al treilea rând, pentru a arăta cine este șeful. „Prin numirea lui Budanov și mutarea diverselor persoane influente, Zelenski arată că el este figura cheie în sistemul de putere și că el decide cine lucrează unde”. 

Fesenko a remarcat un model cel puțin uimitor: „Printre cei care au contribuit la „concedierea” lui Iermak s-au numărat Budanov, Fedorov și Maliuk... Acum, toți trei au fost mutați din funcțiile lor!” El a sugerat că acest lucru demonstrează că „persoana principală din structura de putere ucraineană este Zelenski – nu șefii agențiilor de securitate și nici persoanele care au influențat plecarea lui Iermak.” 

Consolidarea statului sau supraviețuirea politică? 

Nu toată lumea acceptă explicațiile oficiale oferite de Zelenski. A apărut o interpretare concurentă: că remanierea ar viza, de fapt, în primul rând neutralizarea rivalilor politici. 

Logica: în sondajele de opinie, Budanov se clasează în mod constant printre primii trei potențiali candidați la președinție, fiind devansat doar de fostul comandant suprem Valeri Zalujnîi și de Zelenski însuși. Un sondaj recent realizat de Socis a arătat că, într-un ipotetic tur de scrutin între Zelenski și Budanov, șeful serviciilor secrete ar câștiga cu 56% față de 44%. 

Prin mutarea lui Budanov de la serviciile secrete militare – unde și-a construit o bază de putere independentă și un statut de cult – la Biroul Prezidențial, Zelenski îl separă potențial de instituția pe care a construit-o, îl supune toxicității politice care l-a distrus pe Iermak, în vreme ce liderul de la Kiev este astfel poziționat pentru a primi credit pentru orice succes în negocieri. 

De altfel, RBC-Ucraina a comentat: „Conform tradiției politice ucrainene, șeful Biroului Prezidențial devine adesea un burete care absoarbe toată negativitatea îndreptată împotriva guvernului”. 

Aceeași logică se aplică și lui Fedorov. În calitate de ministru al Apărării în timpul unui război de uzură, el va fi inevitabil asociat cu fiecare pierdere teritorială și controversă legată de mobilizare. 

Vadim Triukhan, fost diplomat și avocat internațional, consideră că remanierea este o încercare a lui Zelenski de a-și reconstrui structura de putere fără a schimba fundamental sistemul. 

„Faptul că președintele Zelenski a deliberat mai mult de o lună după ce a fost nevoit să-l concedieze pe Iermak indică faptul că nu are o strategie pentru a adopta un model constituțional diferit de administrație publică”, a declarat Triukhan pentru Euromaidan Press. 

În loc să creeze un guvern de unitate națională, Zelenski urmărește „descentralizarea puterii în cadrul echipei sale” – conferind unor anumiți miniștri mai multă autonomie, dar păstrând în același timp autoritatea supremă concentrată în mâinile sale. 

În ceea ce îl privește pe Budanov, Triukhan este prudent optimist: „El este cel mai calificat manager la nivel de stat pentru această funcție. Rămâne de văzut dacă acest lucru îi va fi benefic pe termen lung. Nu știm încă dacă Zelenski pregătește un succesor sau încearcă să „ardă” un potențial rival”. 

Politica externă. Kyslytsia (Serhi Kisliţia) „va fi negociatorul special al președintelui Zelenski, responsabil cu afacerile internaționale și diplomatice în cadrul Biroului Președintelui”, a explicat Fesenko.  

Budanov „va sprijini activitățile președintelui în calitate de comandant suprem și se va ocupa de afacerile militare și politice, influențând, de asemenea, procesul de negociere, probabil în mod neoficial”. 

Iar ministrul de Externe Andrii Sîbiha? „ El se ocupă de activitatea ministerului, dar nu participă direct la negocierile pentru încheierea războiului. Nu a făcut-o până acum și nu o face nici acum”. 

Deciziile cheie de politică externă vor continua să fie luate în cadrul Biroului Președintelui, nu în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. 

Triukhan vede un model îngrijorător: „Negocierile ar trebui să fie gestionate de diplomați. Aici, vedem că Zelenski rămâne fidel modelului său de neîncredere în profesioniști”. 

Ministerul Apărării. Fesenko a subliniat teza principală a lui Fedorov: „Nu putem concura cu Rusia în ceea ce privește resursele brute – nici în materie de materiale, nici în materie de forță de muncă. Trebuie să luptăm asimetric, punând accentul pe tehnologia modernă.” 

Va insista Fedorov să îl înlocuiască pe comandantul suprem Oleksandr Sîrskîi? Zelenski a declarat jurnaliștilor că nu are intenția să îl demită.  

Însă cei doi bărbați care îl flanchează acum pe președinte au amândoi probleme cu generalul, Fesenko dezvîluind că Budanov „nu a susținut anumite decizii privindu-l pe Sîrskâi, în special în ceea ce privește operațiunea Kursk”, în timp ce Fedorov pledează de mult timp pentru înlocuirea comandanților de stil sovietic cu ofițeri capabili să opereze noua tehnologie. 

Triukhan crede că presiunea va da roade: 

 „Dacă Fedorov va deveni într-adevăr ministru al Apărării, atunci zilele lui Sîrskîi sunt numărate. El îl va înlocui inevitabil nu numai pe Sîrskîi, ci și pe generalii care încă încearcă să lupte ca o „mică armată sovietică”. 

Înlocuitorii vor proveni din „generația mai tânără de colonei și generali care și-au construit cariera în timpul acestui război, au studii occidentale de top și au implementat deja tehnologii moderne la nivel de corp sau brigadă”. 

SBU. Numirea lui Evhenii Khmara – un comandant de luptă fără experiență în operațiuni de securitate internă – și promovarea ofițerului de contrainformații Oleksandr Poklad în funcția de prim-adjunct sugerează că agenția „se va orienta mai degrabă către efortul de război decât către combaterea oponenților politici”, potrivit lui Triukhan. 

HUR. Faptul că Ivașchenko – pe care unele surse media ucrainene îl leagă de cercul lui Iermak – a fost preferat pentru înlocuirea lui Budanov, și nu cineva din cercul apropiat al lui Budanov, ridică semne de întrebare cu privire la faptul dacă Zelenski dorește cu adevărat o ruptură clară de fostul său șef de cabinet. 

Așa cum a scris Inna Vedernikova de la Zerkalo Nedeli: „Să reamintim încă o dată celor uituci: acesta nu este sistemul lui Iermak. Este sistemul lui Zelenski. Toate numirile au fost aprobate personal de președinte.” 

Ministerul Energiei: Fesenko a dezvăluit dificultatea ocupării acestui post: „Toți ceilalți candidați la funcția de ministru al Energiei au refuzat. Știu cel puțin trei persoane cărora li s-a oferit postul și au refuzat.” 

De ce? „ Situația catastrofală din domeniul energiei din cauza bombardamentelor rusești. Consecințele [scandalului Energoatom cu Yermak] și amploarea problemelor de corupție descoperite acolo. Candidații și-au dat seama că, dacă acceptă această funcție, vor moșteni o mulțime de probleme pe care s-ar putea să nu le poată rezolva, o mulțime de riscuri și zero câștiguri în ceea ce privește reputația.” 

Denîs Șmîha a refuzat inițial și el, dar „când președintele te roagă insistent, este greu să spui nu”. 

Dimensiunea UE 

UE condiționează finanțarea de progresele înregistrate în combaterea corupției. Triukhan subliniază că „pentru europeni, este esențial să vadă rezultate concrete în lupta împotriva corupției, relansarea Biroului Național de Investigații (SBI), reformarea Parchetului General și finalizarea reformei judiciare”. 

Zelenski a anunțat deja că una dintre sarcinile lui Budanov este coordonarea modificărilor aduse legii SBI – un semnal că Bruxellesul este atent. Obținerea de rezultate satisfăcătoarea pentru UE va fi un test cheie pentru noua echipă. 

Ce urmează 

Biroul Național de Investigații: Zelenski a ordonat un proiect de lege prezidențial pentru „actualizarea” agenției. Budanov a fost însărcinat cu modificarea legii SBI. 

Serviciul de pază de frontieră: Ministrul de interne Ihor Klymenko prezintă candidații pentru înlocuirea lui Serhii Deineko. 

Dmitro Kuleba: Fostul ministru de Externe – demis sub Iermak în 2024 – s-a întâlnit cu Zelenski pe 5 ianuarie. „Mă bucur că Dmitro face parte din echipa Ucrainei”, a declarat Zelenski. Întoarcerea sa ar marca o ruptură clară față de era Yermak. 

Chrystia Freeland: Fosta ministră de finanțe a Canadei a fost numită consilier economic onorific al lui Zelenski. Experiența sa în negocierea Acordului Statele Unite-Mexic-Canada (USMCA) s-ar putea dovedi valoroasă, având în vedere abordarea axată pe tarife a lui Donald Trump. 

Cum să apreciem aceste schimbări

Mai mulți indicatori vor revela în următoarele luni dacă schimbările servesc statului sau în primul rând președintelui! Publicul ar trebui să urmărească următoarele aspecte:

Câmpul de luptă: A fost oprit inamicul? S-a dovedit eficient accentul pus de Fedorov pe tehnologie în eficacitate în luptă? 

Diplomație: Au dat rezultate negocierile? Implicarea lui Budanov a îmbunătățit poziția Ucrainei în fața administrației Trump? 

Anticorupție: Va scădea presiunea asupra NABU după plecarea lui Iermak? Va suferi SBI o reformă autentică? 

Modelele de personal: dacă Sîrskîi – nepopular, dar loial – rămâne în funcție, în timp ce comandanții eficienți sunt marginalizați, acest lucru va semnala că loialitatea primează asupra competenței. 

După cum a observat Fesenko: „Fiecare președinte al Ucrainei, fără excepție, a încercat să fie figura centrală în sistemul de putere”. Sub Zelenski, „a apărut un sistem prezidențial de facto. El este obișnuit să lucreze ca lider unic încă din perioada în care activa în afaceri”.  

Fesenko crede însă că acest lucru este unul temporar: „După alegerile postbelice, situația se va schimba din nou și vom reveni la un model parlamentar-prezidențial”. 

Dacă această centralizare particulară servește intereselor Ucrainei – sau doar supraviețuirii politice a lui Zelenski – va deveni clar doar când războiul se va termina și ucrainenii vor putea în sfârșit să se exprime prin vot.