În anul ce tocmai a început, se vor împlini 20 de ani de la trecerea în veșnicie a partizanului Ion Gavrilă Ogoranu. Pregătim inaugurarea Casei Memoriale ”Ana și Ion Gavrilă Ogoranu” de la Galtiu!

Iată că Dumnezeu ne-a învredinicit să intrăm și în anul 2026, reamintindu-ne, ca în fiecare 1 ianuarie, de nașterea lui Ion Gavrilă Ogoranu, din urmă cu 103 ani. Așa a rânduit Dumnezeu, ca în prima zi a fiecărui an să ne gândim la el, la destinul său excepțional, împletit cu destinele atâtor mii și mii de tineri luptători care, la cumpăna veacului trecut, au îndrăznit să reziste ocupației sovietice și regimului terorist instaurat samavolnic de aceasta.

Am încheiat un an dificil, în care libertatea de exprimare și dreptul la memorie au suferit o grea lovitură, ca urmare a unei noi legi cu evidente accente totalitare. Drepturi fundamentale, ce stau la temelia demnității ființei umane, fiind garantate de Constituția României și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, au fost grav îngrădite de o lege pe cât de ambiguă, pe atât de periculoasă, ale cărei consecințe juridice pot pune pe orice cetățean în postura de victimă a aparatului judiciar, la rândul său pus în dificultate de caracterul neclar și interpretabil al actului normativ. Cele mai grave consecințe însă le vor cunoaște opera de cercetare istorică și valorificarea publicistică sau expozițională a acesteia, fiind de așteptat ca fenomenul Rezistenței anticomuniste și represiunea împotriva acesteia să fie un domeniu evitat de istorici și de editorii de carte.

Totuși, anul ce tocmai s-a încheiat a avut și realizări. Și nu mă refer doar la succesul unor manifestări precum acelea de la 14 mai, de la Sâmbăta de Sus ori de la Jilava, ci mai ales la îndeplinirea obiectivului ce ni l-am propus în urmă cu un an: achiziționarea, cu susținerea unui mare număr de prieteni ai Fundației, a  casei de la Galtiu (com. Sântimbru, jud. Alba), în care neînfricata Ana Săbăduș, văduva martirului Petru Săbăduș, l-a ascuns din 1955 până în 1976 pe eroul Ion Gavrilă Ogoranu. Trei figuri emblematice ale Rezistenței românești, în jurul cărora vrem, cu ajutorul lui Dumnezeu și cu sprijinul fiecăruia din voi, să realizăm cât mai curând un muzeu memorial, deschis tuturor și mai cu seamă tinerelor generații, care să aibă acces la acest capitol pe cât de tragic, pe atât de eroic, al istoriei României. De asemenea, la sediul din București al Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, a continuat activitatea de organizare a centrului de documentare, a muzeului rezistenței și interacțiunea cu reprezentanții tinerei generații, tot mai mulți interesați de fenomenul Rezistenței și de cel al detenției politice din perioada comunistă.

La începutul Noului An 2026, ne îndreptăm gândurile de recunoștință către voi toți, cei care, în ciuda atmosferei tensionate, a presiunilor și campaniei de defăimare îndreptate împotriva noastră, ați rămas alături de noi, continuând să ne susțineți și, astfel, ați făcut posibilă existența acestei instituții a Memoriei și funcționarea ei.

În anul ce tocmai a început, se vor împlini 20 de ani de la trecerea în veșnicie a lui Ion Gavrilă Ogoranu. Pe lângă obișnuita slujbă de pomenire, ce va avea loc în preajma zilei de 1 mai, ne dorim să putem face o primă inaugurare, chiar dacă într-o formulă nedefinitivă, a Casei Memoriale <<Ana și Ion Gavrilă Ogoranu>> de la Galtiu, după cum și în alte locuri, la București sau la Sâmbăta de Sus, dorim să desfășurăm activități dedicate acestei comemorări.

În duhul veteranilor mișcării de rezistență anticomunistă, a foștilor deținuți politici care au făcut posibilă înființarea acestei fundații, am fost și rămânem adepți ai cultivării stabilității și păcii sociale, punând interesul țării mai presus de nedreptățirea noastră. De aceea, cei care au lovit și continuă să lovească, mergând până la sacrilegiu, în memoria luptei anticomuniste și a eroilor acesteia, NU vor primi din partea noastră – precum așteaptă –  riposta unei aceleași monede, ci pe aceea de a munci și mai mult, și mai adânc, la edificiul Memoriei ca formă de educație în spiritul valorilor înalte, al cultivării adevărului istoric și Libertății, ca o condiție indispensabilă demnității umane.

Începem Anul Nou bântuiți de optimism și dorință de muncă, nutrind nădejdea că, împreună, vom reuși să facem din anul 2026 un an al Memoriei și al Libertății, una fără cealaltă nefiind posibile.

Așa să ne ajute Dumnezeu!