VIDEO Intervenția memorabilă de la Cotroceni a unui tânăr fost procuror care a demisionat după 12 ani de magistratură: cu excepția măririlor salariale, tot ce s-a întâmplat în legislație, în organizarea judiciară a fost un efort concertat din partea mai multor instituții și grupuri de interese pentru a ajunge la dezastrul de astăzi

Alexandru Oancea, fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla, funcție din care a demisionat toamna trecută după 12 ani de magistratură, a participat și el la întâlnirea, de luni, de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, arătând că a intrat în magistratură din spirit civic și a ales să plece exact din motivele expuse de documentarul Recorder: concentrarea puterii decizionale în mâinile unor grupuri de interese care au acaparat treptat mai ales justiția penală, tocmai din cauza unei legislații strâmbe (adoptate însă, cel mai probabil, cu dedicație).  

„Cu excepția mărilor salariale care au avut loc în această perioadă, tot ceea ce s-a întâmplat în legislație, în organizarea judiciară a fost după mine un efort din partea mai multor instituții, grupuri de interese, pentru a ajunge la starea la care am ajuns astăzi. (...) Înalta Curte și Curtea de Apel București sunt instituții cheie care, nu mă feresc s-o spun, sunt controlate și acest control implică foarte multe lucruri”, mai spune fostul procuror, indicând și mecanismele prin care anomaliile din sistem pot fi corectate, iar găștile îndepărtate de la butoate.  

Redăm mai jos intervenția lui Alexandru Oancea (integral):

I-am ascultat pe distinșii mei colegi. Le împărtășesc întru totul opiniile. Mă gândeam ce aș putea aduce în plus față de ce s-a scris și s-a spus deja. Poate ar fi bine să mă refer puțin la situația mea personală. 

În primul rând, din cauza situației în care mă aflu, cred că sunt cel mai puțin curajos dintre participanții la această discuție, pentru că, nemaifiind magistrat, nu risc, așa cum riscă colegii mei, repercusiuni în ceea ce privește cariera profesională. Am libertatea de a vorbi deschis cu privire la chestiuni pe care poate ei, deși cred că le cunosc, au avut obligația legală de-a dreptul (....neinteligibil). 

Motivul pentru care am ajuns în această profesie, dacă puteți crede, este spiritul civic.  

Am absolvit facultatea în 2008. Abia în 2013 m-am înscris la Institutul Național al Magistraturii pentru prima dată, am fost admis, am absolvit. Era o perioadă în care, contrar situației din 2008, era o perioadă în care părea că în această țară lucrurile merg într-o direcție corectă în ceea ce privește justiția, că se dorește într-adevăr ca justiția să funcționeze. 

Pe parcursul celor doisprezece ani, dacă includem și perioada de INM cât am fost magistrat,  vă spun cu toată sinceritatea, senzația mea este că nu s-a schimbat nimic în bine în ceea ce privește justiția, ci dimpotrivă. 

Mă refer în primul rând la justiția penală, pentru că asta e latura care m-a pasionat și m-a interesat. Cu excepția mărilor salariale care au avut loc în această perioadă, tot ceea ce s-a întâmplat în legislație, în organizarea judiciară a fost după mine un efort din partea mai multor instituții, grupuri de interese, pentru a ajunge la starea la care am ajuns astăzi. 

Ăsta este motivul principal pentru care mi-am înaintat demisia. Pentru că nu mă mai regăsesc în acest sistem și nu cred, din păcate, nu cred că se poate schimba ceva într-un timp relativ scurt.  

Colegul care vorbise anterior a spus că se află aici pentru că se preconizează că va mai sta mult timp în profesie și este interesat de soarta justiției.  

Eu mă aflu aici pentru că nu mai sunt în profesie, dar sunt interesat de soarta justiției, pentru că ne privește pe toți. 

Justiția nu e pentru magistrați! E pentru orice cetățean al acestei țări. Nu este normal, nu este firesc punctul în care se află. În reportajul Recorder s-a vorbit foarte mult despre situația de la Înalta Curte și Curtea de Apel București. Pe bună dreptate. Sunt instituții cheie care, nu mă feresc s-o spun, sunt controlate și acest control implică foarte multe lucruri.  

Dar de unde poate veni schimbarea? Pentru că acești oameni care au ajuns acolo nu au ajuns acolo, într-un mod artificial, într-un mod aleatoriu.  Au fost ajutați să ajungă acolo prin diferite mecanisme. 

Spuneați, domnule președinte, că așteptați ca, cel puțin asta am citit în presă, așteptați ca justiția să se autoregleze, să se autoguverneze.  

Din păcate, acest lucru nu mai este posibil, în forma în care se prezintă lucrurile în prezent. De ce spun asta? Pentru că toate pârghiile în ceea ce privește organizarea judiciară, promovarea în carieră sunt deținute în puncte cheie din acest sistem. 

CSM-ul, Înalta Curte, Curțile de Apel dețin controlul. Dau un exemplu doar exemplul CSM-ului. O să constatați că în CSM, la secția de judecători, cinci dintre aceștia, deci majoritatea, provin de la Înalta Curte și de la Curțile de Apel.  

Deci CSM-ul nu are reprezentativitate în ceea ce privește magistrații în această țară. CSM-ul are o majoritate în secția de judecători, care este reprezentată de o minoritate a judecătorilor din țară, care sunt de la Curțile de apel și Înalta Curte. Exact punctele cheie ale sistemului.  

Eu nu mă aștept ca persoanele vizate de reportajul Recorder să vină și să-și dea demisia având un subit acces de conștiință civică. Cu siguranță nu se va întâmplă asta.  

Și atunci întrebarea este care e mecanismul, și dacă există vreunul, ca lucrurile să intre pe un făgaș normal?  

Eu nu îl văd în acest moment...pentru că CSM controlează Inspecția judiciară. Inspecția judiciară este aservită CSM-ului. În CSM, Înalta Curte și Curțile de Apel dețin majoritatea. Ce ar trebui, să se ancheteze singuri? Să se cerceteze singuri? Nu este posibil. Nu există mecanismele pentru a remedia această situație.  

Și atunci întrebarea este unde s-ar putea interveni și dacă se poate și acolo. E necesară o intervenție legislativă. Întrebarea este clasa politică își dorește această intervenție legislativă? Care este principala beneficiară a sistemului? 

Părerea mea este că nu. Îmi pare rău că sunt atât de tranșan, de cinic, dar asta este realitatea. Și, repet, sunt convins că aceste opinii sunt împărtășite de colegii mei, dar nu o pot spune. Când spun clasa politică, domnule președinte, nu mă refer niciun caz și în instituția prezidențială, nici la toate instituțiile care participă la viața publică, doar acele care dețin o majoritate. Dar asta este întrebarea: se poate, în mod concret alcătui o majoritate parlamentară care să își dorească cu adevărat să schimbe situația din justiție? Asta este întrebarea.  

Și așteptarea mea, dacă îmi permiteți, de la instituția prezidențială este să exercite în măsura posibililor, pentru că știu foarte bine care sunt atribuțiile și cât de limitate sunt puterile președintelui României, să exercite această presiune, să spunem, publică, pentru ca instituțiile care pot schimba ceva să o facă, chiar dacă nu își doresc neapărat acest lucru.  

Nu văd altă soluție, îmi pare rău.”

La întâlnirea cu Nicușor Dan au mai participat:

Daniel Ungureanu, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești

Liviu Cârneciu, judecător la Tribunalul Covasna

Laura Deriuș, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București

Mihai Cătălin Constantin, judecător în cadrul Curții de Apel Ploiești

Andrei Soare, judecător la Tribunalul Brașov

Marius Cătălin Vartic, procuror DNA pensionat

Dragoș Cârnu, președinte al asociației Forumul Judecătorilor din România, judecător la Curtea de Apel București

Alin Bodnar, secretar general al asociației Forumul Judecătorilor din România și judecător la Tribunalul București

Alexandru Oancea, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla, eliberat din funcție la 1 noiembrie prin demisie

Bogdan Pîrlog, procuror militar

Cristian Anghel, pensionar (51 de ani), fost procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, fost procuror DNA și fost consilier juridic și director adjunct în Ministerul Justiției

Intervenția lui Alexandru Oancea, de la momentul 1h și 35 de minute aproximativ: